us English

DESTINUL BANILOR NAȚIONALI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ

Banii și achizițiile 2: unde au ajuns contractele din PNDL?

EFOR continuă cercetarea despre modul în care s-au făcut achizițiile din Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL). Fondurile gestionate prin PNDL sunt destinate dezvoltării de infrastructură locală, cum ar fi drumuri, alimentare cu apă, stații de epurare, canalizare, construcție de baze sportive sau modernizare și construire de clădiri publice. Deși fondurile sunt alocate de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), achizițiile se fac pe plan local, adică de către beneficiari (primării/consilii locale și consilii județene).

Între 2013 și iunie 2016 au fost executate plăți de 5,719,641,554 RON pentru PNDL, potrivit informațiilor publicate de MDRAP. Cei mai mulți bani au ajuns la comune, adică 4,419,514,542 RON. EFOR a arătat deja că distribuția acestor fonduri este predispusă la clientelism politic practicat de toate partidele, iar în perioada 2012-2016 un primar de la putere avea șansa de două ori mai mare să ia bani decât unul de la opoziție. Situația este și mai evidentă în perioada 2007-2008, când șansa era de trei ori mai mare.

Raportul de față cuprinde alte cinci județe: Caraș Severin, Gorj, Iași, Timiș și Teleorman. Principalele concluzii sunt:

  • În fiecare din județele studiate, aproape 50% din contracte sunt câștigate de 5-6 firme din 40-50 de competitori. Un număr semnificativ dintre acestea au probleme penale sau au legături politice  sau de familie cu primari, președinți de consilii județene, consilieri locali, parlamentari sau lideri ai partidelor de la nivel local sau central
  • Legăturile sunt în multe cazuri de partid, însă tind să fie mai degrabă construite în jurul relațiilor de putere locale. Așadar, sunt patroni de firme care donează la mai multe partide, sunt traseiști politici sau au legături de familie cu persoane din alte partide.
  • Unele dintre firme sunt conduse în acte de administratori care nu au o imagine publică vizibilă, dar în realitate sunt dirijate de oameni politici. În câteva dintre cazurile identificate, proprietarii reali nu au făcut eforturi prea mari să se camufleze și au făcut afaceri direct cu firmele lor. Menționăm că nu am analizat toate firmele, ci doar cele care au câștigat cele mai multe contracte; există posibilitatea ca unele dintre aceste companii care sunt pe ultimele locuri în aceste județe să fie campioane la contracte cu statul în alte județe.
  • Există atât situații în care monopolul este deținut de firme de partid din județ, dar și de firme care vin din alte regiuni ale țării și care au succes la contracte în toată România. Regula, pare a fi mai degrabă monopolul județean/regional.

Mai multe probleme legate de date și achiziții găsiți în PB #55. 
Vedeți și prima parte a cercetării aici.


 

Co-finanțat prin programul Prevention of and Fight against Crime Programme of the European Union.

Proiectul Lege, economie, competiție și administrație – dezvoltarea unei abordări multidisciplinare în lupta împotriva fraudei în achiziții publice este finanțat de Comisia Europeană, prin DG Home Affairs. Această publicație reflectă strict opiniile autorilor, Comisia Europeană nefiind responsabilă pentru orice modalitate de folosire a informațiilor conținute.


Susține EFOR

Dacă ți-a plăcut acest articol și ceea ce facem, ne poți sprijini prin donații sau te poți implica și tu.