Analiza fondurilor de infrastructură din bani europeni și românești

Raport EFOR #61: Banii și politica – legăturile dintre achizițiile publice și partidele politice

EFOR a lansat PB #61, Banii și politica – legăturile dintre achizițiile publice și partidele politiceRaportul analizează în ce măsură fondurile naționale și europene pentru infrastructură sunt politizate și clienteliare.

Am analizat zeci de mii de achiziții și decizii de alocare a fondurilor din programele operaționale Regional, Transport și Mediu, Programul Național pentru Dezvoltare Rurală (alocări pentru perioada de programare 2007-2013), precum și proiectele finanțate din bani românești prin Compania Națională de Investiții și Programul Național pentru Dezvoltare Locală din perioada 2007-2016. De asemenea, am analizat zeci de mii de donații de la companii private și persoane fizice către partide politice și milioane de achiziții publice.

Câteva dintre concluziile cercetării:

  • Cea mai ridicată valoare a donațiilor s-a înregistrat în 2008-2009, iar 36% dintre toate donațiile primite vreodată de partide au mers către Partidul Democrat Liberal
  • Deși firmele donează legal către partide, iar sumele se înregistrează în Monitorul Oficial, există o componentă semnificativă de finanțare ilegală a partidelor politice și campaniilor electorale, prin achiziții publice trucate, contracte fictive sau supraevaluate, abuz de resurse publice și numiri clientelare, care pot facilita achizițiile trucate; 1724 de companii au donat între 2006 și 2015 la partide, 616 au câștigat achiziții publice, iar 303 au semnat contracte cu bani europeni
  • politicienii folosesc poziția publică pentru a strânge bani pentru folosul personal și doar o mică parte ajunge la partid
  • companiile cu suport politic preferă banii românești, întrucât mecanismele de control sunt mai lejere; cu toate acestea, există vulnerabilități semnificative și cu privire la banii europeni
  • deși legea nu permite, companiile care au contracte cu statul donează către partidele politice cu mai puțin de 12 luni înainte de ziua alegerilor
  • piața este dominată de companii mari, care au capacitate și resurse; cu toate acestea, istoric vorbind, mare parte dintre ele au crescut datorită legăturilor politice
  • un număr semnificativ dintre firmele din top 30-40 ca valori ale contractelor la construcții (Vega 93, Confort, Delta ACM 93, Tancrad, Spedition UMB, Dimar, UTI Group, Iridex Grup Constructii, Cast, Tel Drum, Victor Construct, Selina, Romenergo, Concas, Tehnodomus etc), consultanță (Fichtner Environment, Ramboll South East Europe, Integroup Engineering etc), studii de fezabilitate sau servicii de publicitate (Media Investment Communication, Romair Consulting, Expert One Research etc), finanțate din bani europeni și românești sunt legate de direct sau circumstanțial de partide politice sau au dosare penale pentru fraude, evaziune fiscală sau spălare de bani
  • în privința banilor românești există indicii conform cărora distribuția fondurilor este direct legată de culoarea politică a partidului de la putere
  • cu privire la condamnări, cele mai frecvente sunt legate de fraude cu fonduri europene și folosirea abuzivă a funcției de conducere într-un partid; din decizii precum Adrian Năstase, Sorin Frunzăverde sau Florin Popescu reiese cât de puternici sunt liderii politici de la nivel de județ sau de la nivel național și cum folosesc ei întregul sistem instituțional pentru a se mobiliza pentru alegeri (primari, companii, șefi de deconcentrate etc) sub amenințarea privării de fonduri sau pierderii poziției publice
  • câteva dintre principalele riscuri legate de achiziții identificate sunt: conflictele de interese; contractarea sistematică a unor companii de consultanță de către mai multe primării dintr-un județ; persoane din instituții publice (sau care au lucrat în instituții publice) care facilitează câștigarea de contracte; contracte de consultanță supraevaluate sau fictive; diferențe mari între sumele din contract si suma finală, cu costuri adiționale; contracte directe acordate sistematic unor companii cu legături politice; companii cu proprietari reali camuflați (care controlează compania, dar nu figurează în documente); lucrări supraevaluate sau inexistente; studii de fezabilitate refăcute nejustificat sau de tipul copy-paste etc.
  • bazele de date produse de diferite instituții românești (SEAP, fonduri-ue.ro etc) nu comunică între ele și conțin erori semnificative, care împiedică orice analiză profesionistă; raportul de față a necesitat mai mult timp pentru curățarea și aranjarea bazelor de date decât pentru analiza propriu-zisă. Datele privind finanțarea partidelor sau acționariatul firmelor sunt dificil de obținut sau implică cheltuieli ridicate

Câteva dintre mecanismele de clientelism, fraudă și potențială finanțare ilegală identificate în cadrul cercetării sunt:

  • plătirea unui comision (de regulă 10-20%) din valoarea contractului de către o companie către decident pentru a câștiga o achiziție publică; în anumite cazuri o parte din bani merg de la decident (președinte consiliu județean, ministru etc) către partid
  • solicitarea de mită de către decidenți (ex. primar, consilier județean) pentru aprobarea unor plăți pentru lucrări deja executate de către companii
  • folosirea de contracte false sau supra-evaluate de consultanță pentru mascarea finanțării ilegale a campaniei
  • obținerea de fonduri în situații de conflict de interese
    – decidentul este acționar, administrator sau controlează firma sub orice altă formă și folosește funcția publică pentru a acorda direct sau mijlocit contracte firmei
    – existența unor firme din a căror conducere fac parte persoane cu putere de decizie care lucrează sau au lucrat la instituții publice precum CNADNR sau MDRAP – instituții care gestionează fonduri și realizează achizițiisolicitarea de la companii de diverse produse sau servicii pentru campanii electorale (materiale pentru campanii electorale, servicii de consultanta sau publicitate, produse alimentare etc)
  • determinarea unor factori de decizie locali (primari, spre exemplu) de catre un presedinte de consiliu judetean sau alt lider politic de a aduce voturi în schimbul aprobării unor fonduri (de exemplu din Programul Național pentru Dezvoltare Locală).
  • obtinerea de fonduri in mod ilegal sub pretextul organizarii unor evenimente, prin plata unor taxe de participare
  • supraevaluarea unor contracte în mod ilegal, desi nu exista justificare pentru lucrari sau servicii (consultanta, studii de fezabilitate etc)
  • numirea unor persoane apropiate partidelor politice în posturi cheie (de exemplu în fruntea companiilor de stat) pentru a facilita câștigarea de contracte din achiziții publice, urmând ca o parte din bani să ajungă la partid

Mai multe concluzii, precum și analiza fondurilor și a companiilor care au câștigat banii pentru infrastructură pot fi citite în policy brief #61 (momentan disponibil numai în engleză). Tot aici găsiți situația fondurilor din Croația, perspective asupra noii legislații privind achiziții publice și partidele politice, precum și analiza unor decizii de condamnare în procese legate de finanțarea ilegală a partidelor și achiziții publice.

 

Mecanismele prin care politicienii și partidele politice își cresc averea

 

Acest proiect este susținut prin Programul Hercule III (2014-2020) al Uniunii Europene. Acest program este implementat de către Comisia Europeană și a fost înființat pentru a promova activități ce combat frauda care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, inclusiv contrabanda și falsificarea de țigarete (pentru mai multe informații vedeți ec.europa.eu/anti_fraud/about-us/funding).Acest document reflectă poziția autorului, iar Comisia Europeană (OLAF) nu este responsabilă pentru nicio utilizare a informației ce este cuprinsă aici.


Susține EFOR

Dacă ți-a plăcut acest articol și ceea ce facem, ne poți sprijini prin donații sau te poți implica și tu.