Raport și Policy Brief

Cine va mai plăti pensiile decrețeilor? Dezastrul din 2030

EFOR, Asociația pentru Pensiile Administrate Privat și Facultatea de Sociologie a Universității București au dezbatut Șapte scenarii pentru 2030 în cadrul unei mese rotunde privind viitorul pensiilor, marți, 20 noiembrie, la Hotel Hilton.

La dezbateri au participat Georgeta Bratu, secretar de stat in MMPS; Ileana Ciutan, presedinta a Casei Nationale de Pensii;Ionut Dumitru, Consiliul Fiscal, Mircea Oancea, CSSPP, Mihai Coca Cosma (APAPR), Suzana Dobre, analist, EFOR; Marian Preda, decan, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea București;
analisti economici, reprezentanti ai fondurilor de pensii, reprezentati ai mediului de afaceri, sindicate, reprezentanti ai ambasadelor, ai FMI si Băncii Mondiale etc.

În 2011, mai mult de jumătate din deficitul public al României a fost generat de sistemul public de pensii. Pensionarii sunt deja mai numeroși decât cei care plătesc contribuții la pilonul 1. Paradoxal, avem aceste dezechilibre majore în timp ce populația României este una din cele mai tinere din Europa. Generațiile născute în 1967 și anii imediat următori sunt cele mai numeroase, se află la vârstă activă și vor ieși la pensie începând cu 2030. Cum va suporta sistemul de pensii acest șoc, dacă are deja dezechilibre majore de pe acum.

Am analizat șapte scenarii de decizie pe pensii și efectele acestora peste 30 de ani. A rezultat că pensia medie a decrețeilor va fi de 26% din salariu, dar anumite decizii pot duce chiar la o pensie de 17%. Deficitul fondului de pensii va fi de 2,5% din PIB dar anumite decizii populiste pot produce chiar un deficit de 8,5% din PIB. Ce e de făcut ca să nu falimentăm?

Citiți soluția completă aici: Cartea alba a pensiilor 

și pe scurt, aici: Pol Brief 15


Susține EFOR

Dacă ți-a plăcut acest articol și ceea ce facem, ne poți sprijini prin donații sau te poți implica și tu.