Provocări și soluții pentru îmbunătățirea cadrului legal și instituțional privind achizițiile publice din România

Expert Forum și Partnership for Social Development (Croația) organizează astăzi conferința „Provocări și soluții pentru îmbunătățirea  cadrului legal și instituțional privind achizițiile publice din România”, unde sunt invitați conducători ai instituțiilor publice care au atribuții în materie de monitorizarea și control achizițiilor publice și integritate publică, organizații neguvernamentale, ambasade și mass media.

Una dintre ideile centrale pe care se fundamentează proiectul “Cross-Country Legal and Institutional Framework for Suppression of Fraud in Public Procurement” este capacitatea de replicare, în alte state ale Uniunii Europene, a bazei de date www.integrityobservers.eu, având în vedere că este singura bază de date europeană care poate fi consultată integral și în limba engleză. Astfel, prin acest eveniment ne propunem să prezentăm colaborarea dintre organizațiile din România și Croația și să inițiem primii pași pentru dezvoltarea de mecanisme antifraudă la nivel european, precum și a unei piețe comune, transnaționale a achizițiilor publice.

Evenimentul include o și analiză a riscurilor, consultări cu factorii relevanți, instrumentele pentru adaptarea metodologiei aplicate de partenerul croat, propuneri de politici publice pentru consolidarea cadrului legislativ și instituțional al achizițiilor publice din România și acțiuni de advocacy.

Ne vom concentra asupra vulnerabilităților sectorului și vom propune potențiale soluții legale și instituționale, dar și asupra opțiunilor de implementare a metodologiei testate în Croația – Baza de date privind Achizițiile Publice, care centralizează toate contractele de achiziții publice, actualizată la fiecare 24 de ore și disponibilă la adresa web www.integrityobservers.eu.

 

ap

Citiți aici raportul EFICIENTA, INTEGRITATEA ȘI TRANSPARENȚA SISTEMULUI DE ACHIZIȚII PUBLICE DIN ROMÂNIA

 

Puteți citi mai jos ideile principale ale conferinței:

Horia GEORGESCU, Președinte Agenția Națională de Integritate

Domnul Horia Georgescu a prezentat evoluțiile referitoare la sistemul de prevenție pe achiziții publice (PREVENT). Astfel, noutatea provine din faptul că în sistemul electronic de achiziții publice (SEAP) va exista un formular de integritate, care va fi adresat persoanelor cu funcții de decizie și va fi procesat de către inspectorii Agenției Naționale de Integritate. În momentul în care sistemul va identifica un conflict de interese până în momentul semnării contractului, va fi emis un avertisment de integritate către conducătorul instituției și către persoana în cauză.

Popularea bazei de date se va face prin SEAP, în momentul în care va exista o procedură de achiziție publică. ANI va defini împreună cu partenerii persoanele cu funcții de decizie (ex: secretarul general al instituției, primarul, președintele CJ). Sistemul nu include operatorii privați, însă poate fi extins la privați de ANRMAP sau UCVAP. 

Fără completarea acestui formular, nu se poate merge mai departe cu procedura de publicare în SEAP. Va fi un formular care va face parte din piesa legislativă și va fi obligatorie. Prin acest formular se va încerca acoperirea unui număr cât mai mare de persoane cu funcții de decizie.

Încă nu se cunoaște dacă avizul va fi de conformitate sau consultativ. Autoritățile contractante vor trebui să comunice ANI dacă l-au respectat sau nu. Dacă nu îl vor respecta, ANI se va sesiza din oficiu și va sesiza și toate celelalte instituții relevante. În momentul emiterii avizului, persoanele respective își vor asuma răspunderea penală.

Sistemul este unul preventiv – care are scopul de a evita existența unui număr mare de dosare, care se judecă greu în instanță, în special privind recuperarea prejudiciilor și mai ales când nu mai sunt angajate la instituția respectivă.

În legislație există conflict de interese direct – decizie directă, cand decidentul semnează și conflict de interese indirect – decidentul este responsabil și când numește o comisie de licitație. Conflictele de interese sunt sistematice, chiar dacă există în legislație posibilitatea ca o persoană cu drept de decizie să se retragă din procedură. Impactul la nivel local este unul ridicat.

Se vor introduce și consultanții în sistem, pentru că cei care fac consultanță au legătură cu firmele care câștigă licitația.

În momentul când se va încheia licitația pentru acel sistem, va exista o piesă de legislație și se va lucra în grupul de lucru instituțional. Legislația trebuie să vină în întâmpinarea sistemului.

Este o materie nouă în care ANI este implicat direct. Se va crea un departament nou cu inspectori de integritate care se vor ocupa strict de acest lucru.

Fiind un proiect pe fonduri europene, va face multe date publice despre sistemul de achiziții publice, la început din bani europeni, apoi din fonduri publice. Structura sistemului este ușor adaptabilă pentru achizițiile din fonduri publice.

Din momentul finalizării procedurii de achiziție publică, sistemul va fi funcțional parțial în șase luni, iar în maxim un an va funcționa integral. MCV specifică faptul că sistemul va trebui să se aplice și la procedurile din fonduri naționale.

Teodor DULCEAȚĂ, Director adjunct, Direcția control DLAF

Sistemul de achiziții publice nu este transparent și nu se asigură o piață concurențială. Sunt probleme în proiectele pe fonduri europene și în cazul privaților și instituțiilor de stat.

Participanții la procedurile de achiziții nu au înțeles că beneficiarii finali sunt cetățenii, deci resursele publice trebuie cheltuite judicios.

Câteva dintre disfuncțiuni sunt:

  • Caietele de sarcini: împărțirea în contracte, pentru a nu face publicitate; se copiază caracteristicile ofertantului în caietul de sarcini. A existat o situație în care caietul de sarcini a fost produs de ofertant
  • Există o problemă la nivelul personalului: lipsa experților, ofertanții vin cu documente false sau falsificate, pornind de la premisa că nimeni nu o să verifice – pe fonduri europene se verifică. Există declarații false privind bonitatea participanților , cu privire la bilanțuri, la contractele prin care vor să facă dovada că au experiența necesară de a participa la proceduri
  • Conflicte de interese: conducătorul instituției este într-un potențial conflict de interese cu cel care își adjudecă contractul sau societatea are legături cu membrii comisiei de evaluare
  • Nu se face încă o publicitate pe fonduri europene a procedurilor de achiziție, mai ales în sectorul privat. Se încearcă o simplificare a procedurii, însă se pare că beneficiarii se înțeleg cu un potențial oferant, iar valorile sunt mult peste prețul pieței. Reprezentații EU au propus să se facă o bază de dată cu limite ale prețului – practic, să aibă loc o estimare și să se stabilească limite de preț și să nu depășească acest buget
  • Trebuie acordată o mai mare atenție achizițiilor publice, mai ales pe fondurile europene. Ar trebui să ținem cont mai mult de directivele europene, de a simplica procedura de achiziție și a înțelege acest fenomen, pentru a evita corecțiile financiare. România reușește să atragă fonduri, dar trebuie să îi dăm înapoi

 Silvia Mihalache, Director general, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului

Doamna director Silvia Mihalache a subliniat deschiderea Registrului Comerțului de a colabora cu Expert Forum pentru dezvoltarea unei baze de date pe achiziții publice în România, specificând datele cu care Oficiul va contribui la elaborarea proiectului. De asemenea, a anunțat faptul că este în transpunere Directiva 17/2012, care lărgește sfera informațiilor obținute cu titlul gratuit, și anume sediu social. Data limită de transpunere în legislația românească este 7 iunie 2014.

 Munir Podumljak, Director executiv, Partnership for Social Development

Baza de date www.integrityobservers.eu este o bună practică în materie de achiziții publice.

Legea achizițiilor publice din Croația este unul dintre cele mai moderne instrumente privind achizițiile publice. Legea specifică termene clare pentru publicarea achizițiilor publice, cu amenzi foarte mari pentru cei care nu le respectă. Spre exemplu, trebuie listate companiile care nu pot concura, din cauze precum conflicte de interese, amenda ajungând la 150.000 de euro. Dacă procedura este încheiată, se deschid dosare penale. Mai mult, răspunderea penală a decidenților este mare – unui funcționar i se poate lua proprietatea.

Sistemul este greu de ocolit. Sunt și persoane care reușesc să îl ocolească, dar riscă pedepse mari, pentru că trebuie să comită cel puțin cinci infracțiuni pentru a ocoli sistemul. Baza de date detectează anomalii, deci dacă o persoană comite infracțiuni este posibil să le identificăm și să le raportăm.

Bogdan Paul Dobrin- Președinte, Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (A.N.R.M.A.P.)

Parlamentul European a aprobat noile directive europene privind achizițiile publice. Din informațiile neoficiale se pare că vor fi publicate în luna martie în Jurnalul Oficial al UE, intrând în vigoare în 20 de zile. Fiecare stat are 2 ani de zile pentru transcrierea în legislația națională – acest termen este maxim, fiecare stat membru poate transpune în funcție de specificul național. După ce sunt publicate, putem veni cu o propunere de proiect.

După publicare în JO, vor fi publicate pe site-ul ANRMAP. Deja a început lucrul la o nouă legislație, vor exista trei acte normative: achiziții clasice, contractele de concesiune și utilități. În legislația actuală (OUG 34/2006), combinând sectorul clasic și utilități, apar probleme de mix între cele 2 directive. Directiva pentru utilități e mai flexibilă, iar în OUG există ‘bariere’ preluate din directiva clasică, ce se aplică și la partea de utilități – îngreunează achizițiile pe partea de utilități fără ca Directiva să oblige la acest lucru.

Există și minusuri în ceea ce privește transpunerea. Dacă luăm exemplul pragurilor europene, s-ar putea să modificăm trei acte și nu unul la nivel național. Nu este exclusă posibilitatea de a face un singur act, dar cu o distincție mult mai clară între sectoarele de achiziție publică.

Directiva de remedii va fi și ea preluată în noul pachet, cu expertiza CNSC, pentru realizarea unui capitol de remedii în legislație cât mai bun pentru eficientizarea procesului de achiziție publică.

Plecând de la constatarea că opinia publică consideră că achizițiile publice sunt fraudate, putem constata că există o lipsă de transparență, în sensul cunoașterii din partea oamenilor a ceea ce înseamnă achizițiile publice. Ele reprezintă un element foarte important al economiei naționale și europene. Chiar dacă procedura este complexă, ea trebuie cunoscută de cât mai multă lume. Directivele au fost produse după consultări extinse cu factorii interesați.

Și în Croația și în România există o transparență destul de bună. Vor exista îmbunătățiri pe partea de conflicte de interese. Astfel vom face un pas mare cu privirea prevenirii achizițiilor publice în România și vom da un exemplu bun pentru toate statele membre.

Nu avem o statistică exactă până în acest moment, dar sunt aproximativ 20 de milioane de lei în amenzi pentru achiziții publice, anul trecut. Au fost făcute și sesizări către alte instituții de cercetare penală.

Vom analiza posibilitatea unui control privind cumpararea softurilor STS si ROMATSA. Mai multe detalii aici.

Laura Ștefan: nu există o instituție care să monitorizeze implementarea contractelor. Derularea este de competența Curții de Conturi doar pe audit de performanță.

Cornel Călinescu, şeful Oficiului Naţional de Prevenire a Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor provenite din Infracţiuni, Ministerul Justiţiei

Trebuie să existe mai multe precondiții pentru lupta împotriva corupției:

  • Trebuie să ne asigurăm că exista stabilitate instituțională, în special legat de DNA și ANI.
  • Transferul de responsabilitate de la DNA și ANI către managementul autorităților publice. Dacă există dosare, înseamnă că un manager nu a avut un sistem de control pentru prevenirea corupției

Domeniul achizițiilor publice este o zonă vulnerablă. Măsurile anticipate în 2012 rămân în discuție. Tot la momentul 2012 vorbeam de SEAP și ne propuneam să identificăm și să rezolvăm punctele vulnerabile. Suntem în aceeași etapă. Acum zece ani era o practică bună, a primit și premii internaționale. Trendul este acum să scoți public informații și mai ales în open data.

Pasul important pe care trebuie să îl facem este să punem presiune pe autorități să transparentizeze nu numai achizițiile publice, dar și desfășurarea contractelor. De aici și ideea de open contracting. Mai mult, probleme apar la implementare, nu numai la procedura propriu-zisă.

Dacă vorbim de liste negre este loc de lucrat pe acest subiect, alte țări o fac.

Conclucrarea cu alte agenții este bună, avem proiecte cu ONGuri, deci putem colabora bine.

MJ are în vedere unificarea practicii judiciare prin promovarea recursurilor în interesul legii, dar  Ministerul nu a fost sesizat în acest sens.

Despre recuperarea prejudiciilor: peste 2 miliarde de euro, pe toată criminalitatea – nu este o statistică completă. În fiecare an se dispun măsuri asiguratorii de peste 1/2 miliard de euro. Prioritatea MJ este de a deveni eficienți pe ordinele de confiscare și măsurile asiguratorii. Avem legislație modernă – din 2012 posibilitatea de a confisca extins, avem câteva dosare în acest sens.

Valorificarea bunurilor sechestrate înainte de rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare este într-adevăr o măsură controversată, eventual criticată, dar constituțională.

Vrem să știm ce deține statul român în ceea ce privește recuperarea. Pentru procurori cifrele sunt clare, pentru instanțe este relativ clar, iar punctul terminus, valorificarea de către ANAF există, dar cum apare în raportul MCV, este sub 10% (din ceea ce a decis instanța că se confiscă).

Mai sunt 2 cifre care trebuie aflate: sumele pe care instituțiile publice le obțin ca reparație – se pare că până acum nu a fost destul de relevant. Vrem să obținem de la fiecare instituție titlul de creanță și stadiul recuperării. La instituții publice care recuperează creanțele în perioada de cinci este de 20-25%.

Gradul de aplicare și executare a amenzilor penale: peste 50-60%. Neexecutarea acestei pedepse poate fi transformată în închisoare.

În acest moment nu există un tablou clar al acestor date. Vrem să creăm un registru de la parchete, instanțe, ANAF.

La capitolul SNA, am extins MCV în cadrul național și realizăm misiuni de peer- review pentru instituții publice, în echipe mixte. Este momentul să producem un șoc, pentru că este foarte greu la nivel național să convingi  autoritățile să investească în consilierul de etică, să execute prevederile legate de Legea 544/2001 (încărcarea execuției bugetare pe site, spre exemplu) etc. Multe din instituții aveau un deficit major pe cunoașterea informațiilor, mecanismele legislative nu sunt înțelese bine. Avertizorul de integritate este o instituție bună, dar care nu funcționează, pentru că oamenii nu își cunosc acest drept. Referitor la raportarea și prevenirea conflictelor de interese, DLAF este singura instituție care a arătat o situația unui angajat care a raportat un conflict de interese potențial.

Instituțiile sunt reticente să impună clauze anticorupție firmelor care participă la procedurile de achiziție publică (impunerea de contracte, cu despăgubiri financiare).

Radu Puchiu, Secretar de Stat, Departamentul pentru Servicii Online și Design

Cea mai mare realizare este deschiderea site-ului de open data, data.gov.ro, unde se găsesc seturi de date deschise ale instituțiilor publice din administrația centrală.

În 2014 o sa aiba loc o vizita de raportare a Secretariatului OGP. Dialogul cu societatea civila a fost bun – Departamentul își propune să continue comunicarea. Vor avea loc întâlniri lunare cu ONGurile, care încep în februarie.

Sorin Fusea – Președinte, Asociația Națională a Specialiștilor în Achiziții Publice

Bogdan Chirițoiu, Președinte, Consiliul Concurenței

Din 2010, CC se orientează pe carteluri pe achiziții publice, însă rămâne tributar sesizărilor pe care le primește de la factori interesați. Consiliul este singura instituție care  controlează înțelegerile dintre firmele ofertante și nu neapărat relația pe verticală dintre ofertant și autoritatea contractantă. În fiecare an, CC dă amenzi  pentru carteluri, sunt cazuri în lucru, însă toate pornesc de la actori externi. CC își propune dezvoltarea capacității proprii de analiză, să facă analize statistice, pe care nu le poate observa o autoritate contractantă.

Este mai important să facem legile pe care le avem să lucreze, nu neapărat să avem legi noi. Pentru CC este importantă colaborarea cu parchetele, pentru că acestea au capacitate de investigație. Nu au existat pedepse cu executare pentru cartelizare.

Nu există nicio problemă ca firmele care au participat la trucarea licitațiilor să fie trecute temporar pe „lista neagră” – propunerea trebuie să vină de la autoritățile cu atribuții în materie de achiziții publice.

Contractele de servicii au o durată prea lungă (spații verzi, salubrizare etc) – nu este productivă pentru piață, are impact negativ asupra prețurilor.

Dan Tapalaga, Hotnews

Nu există o dezbatere publică despre marile contracte, care depășesc 20-30 de milioane, nu discută nimeni în presă cu excepția a 2-3 surse media. În absența unei dezbateri publice nu avem o presiune pe instituțiile publice: ANRMAP, DNA, parchete etc. Se discută despre certuri politice, discuții inutile, dar nu și despre bani. Este cvasi-inexistentă o discuție despre contracte publice.

Nimeni nu cere contractele de dezăpezire, să vadă care sunt clauzele și în ce condiții trebuia intervenit, dacă penalizările sunt aplicate etc. Nu există o dezbatere despre contracte, ci este o discuție în cheie politică, fără finalitate.

O altă problemă este accesul la informații, mai ales în cazul marilor contracte, despre care se obține târziu sau deloc și cu mult consum de energie. Hotnews încearcă să dezvolte o bază de date cu acele contracte de achiziții publice mari asupra cărora există indicii de nereguli în procesul de atribuire. În timp, s-ar putea să se creeze un interes pentru urmărirea lor.

Este un an prost pentru achizițiile publice, având în vedere că este unul electoral. Nu este un an bun pentru transpunerea directivelor europene in legislație națională.

 

EN-high-resolution

HERCULE_II_IMG

 

Acest eveniment este sprijinit prin Programul Hercule II al Uniunii Europene (2007-2013). Acest program este implementat de Comisia Europeană. Programul a fost înființat pentru a promova activități destinate combaterii fraudei împotriva intereselor financiare ale UE, inclusiv trafic cu tigarete sau falsificare.

 Pentru mai multe detalii accesați: http://ec.europa.eu/anti_fraud/about-us/funding/index_en.htm.

Această comunicare reflectă numai poziția autorului. Comisia Europeană nu poate fi trasă la răspundere pentru felul în care este utilizată prezenta informația.


Susține EFOR

Dacă ți-a plăcut acest articol și ceea ce facem, ne poți sprijini prin donații sau te poți implica și tu.