15.000 de cetățeni au susținut petiția trimisă partidelor și AEP cu privire la subvenții

EFOR a transmis partidelor politice și Autorității Electorale Permanente o petiție prin care solicită transparentizarea modului de alocare și cheltuire a subvențiilor publice. Petiția a fost susținută de aproape 15.000 de semnături. Mulțumim tuturor cetățenilor care au susținut petiția. Textul integral poate fi consultat mai jos:


Către

Nicolae Ionel Ciucă, Președintele PNL, 

Marcel Ciolacu, Președintele PSD, 
Kelemen Hunor, Președintele UDMR, 

Cătălin Drulă, Președintele USR,

George Simion, Președintele AUR,
Pambuccian Varujan, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale,
Ramona Strugariu, Dragoș Pâslaru, co-președinti Reper,
Victor Ponta, Președinte Pro România,
Eugen Tomac, Președintele PMP,

Constantin Florin Mitulețu Buică, Președintele Autorității Electorale Permanente

Stimată doamnă,

Stimați domni,

 

Vă transmitem o scrisoare prin care solicităm transparentizarea modului de alocare și cheltuire a subvențiilor pentru partidele politice, precum și regândirea mecanismelor de acordare a acestor fonduri. Scrisoarea este însotiță de o petiție susținută de aproape 15.000 de semnături. De asemenea, ne arătăm disponibilitatea de a participa la eforturile de modificare a legislației.

 

Expert Forum a atras atenția încă din 2018 asupra efectelor negative ale modificării legislației pentru a crește sumele alocate partidelor politice din subvenții. Amendamentele au condus la creșterea exponențială a sumelor alocate din bani publici de la 5-6 milioane pe an înainte de 2015 la 258 de milioane de lei în 2022. Deși, în principiu, subvențiile nu reprezintă un risc pentru mecanismele democratice, ci, dimpotrivă, pot susține o politică mai curată și pot impulsiona dezvoltarea atât a partidelor parlamentare, cât și a celor care nu intră în Parlament, în România, mecanismele de finanțare publică au creat mai multe probleme care denaturează competiția democratică, cea electorală și afectează independența media și dreptul la informație:

  • Sumele mari alocate doar către șase partide creează monopoluri politice. Partidele locale nu au nicio șansă să primească bani, întrucât mecanismul de alocare favorizează partidele mari, cu reprezentare națională.
  • Sumele alocate au crescut semnificativ și ar putea să mai crească. După cum arătam mai sus, în 2022 partidele vor primi 258 de milioane. Dacă din 2006 până în prezent s-au alocat peste 1,2 miliarde de lei în total, doar în 2022 partidele au primit aproximativ un sfert din suma totală. Și dacă ne uităm la limitele maxime, adică 0,04% din PIB, subvențiile ar putea ajunge la jumătate de miliard de lei pe an.
  • Partidele au cheltuit în 2021 puțin peste jumătate din banii primiți, nefiind obligate să returneze banii necheltuiți la finalul anului. Anul trecut, partidele au cheltuit 111 milioane de lei din cele 232 de milioane de lei primite. În anul electoral 2024 câteva partide vor beneficia de mulți bani, pe care îi vor putea cheltui în campanie, riscând să afecteze competiția electorală. AUR, de exemplu, nu a cheltuit niciun ban, însă nici nu a renunțat la aceste fonduri și nici nu a returnat sumele deja primite.
  • PSD și PNL, în special, folosesc cea mai mare parte din bani pentru a cumpăra reclamă, fără transparență. Articolele, reportajele sau emisiunile nu sunt marcate, precum cele din campanie și, practic, un cetățean nu poate ști ce este reclamă cumpărată și ce este un articol scris fără a fi susținut de un partid. Riscul este și mai mare dacă partidele plătesc ca unele știri să nu ajungă la public sau să ajungă denaturat. În primele șase luni din 2022, cele două partide, au cheltuit 75% din bani pentru a cumpăra propagandă, mai mult decât în 2021 – adică 26 de milioane la PSD și 18 la PNL.
  • Partidele refuză să publice contractele semnate cu furnizorii de servicii. Chiar dacă legea nu obligă partidele să publice aceste contracte, asta nu înseamnă că nu le pot publica din oficiu. USR este singurul partid care publică constant date legate despre contracte. Celelalte partidele refuză să furnizeze date în ciuda presiunilor publice, iar liderii acestora invocă argumente nejustificate precum secretul comercial. Fiind vorba de bani publici, așteptarea generală este ca aceste entități să fie transparente.
  • Mecanismele de control nu sunt suficiente. Autoritatea Electorală Permanentă este mandatată să verifice cum se cheltuiesc banii, însă nu verifică detaliat și conținutul contractelor. Cu alte cuvinte, nimeni nu se uită peste ce fel de conținut cumpără partidele. Mai mult, nu este clar ce măsuri de consolidare a mecanismelor de verificare a cheltuirii subvențiilor a adoptat AEP după apariția unor condamnări pentru folosirea ilegală a fondurilor publice.
  • Deși partidele nu cheltuiesc banii alocați, AEP cere și mai mulți bani la rectificările bugetare, fără a oferi explicații. Nu este clar care sunt motivele, justificarea și baza legală, întrucât instituția refuză să ne răspundă la această întrebare, invocând faptul că nu este o informație publică. De asemenea, constatăm că AEP invocă acest motiv constant pentru a refuza să furnizeze informații publice. Reamintim că EFOR, alături de alte organizații au criticat constant suplimentările prin rectificări bugetare, cel mai recent protest fiind transmis pe 22 august.
  • Consiliul Național al Audiovizualului, per ansamblu, nu pare a susține marcarea mesajelor de promovare politică sau transparentizarea contractelor.
  • Comisia Europeană, Consiliul Europei și OSCE au remarcat probleme grave legate de subvenții și independența media în rapoarte recente.

În acest context, înaintăm următoarele solicitări:De la partide:

  • Să publice contractele finanțate din subvenții și să modifice Legea 334/2006 pentru a permite transparentizarea acestora.
  • Să modifice Legea 334/2006 pentru a permite marcarea reclamelor finanțate din bani publici în afara perioadelor electorale și raportarea detaliată a acestora.
  • Să clarifice ce înseamnă publicitate politică, prin modificarea legii – există deja un astfel de angajament în Strategia Națională Anticorupție.
  • Să reducă bugetul anual pentru subvenții, inclusiv prin modificarea legii pentru a reduce pragul maxim. Un bun moment pentru această reducere ar fi bugetul pentru 2023.
  • Să modifice Legea 334/2006 pentru a scădea limitele de aprobare a subvențiilor pentru partidele neparlamentare, astfel încât să susțină funcționarea și dezvoltarea acestora. De exemplu, un partid poate primi fonduri și dacă obține mai puține voturi decât ar implica atingerea pragului electoral, iar alocarea să se facă pe baza rezultatelor la nivel local.
  • Să impună anumite limite procentuale din bugetul anual cu privire la cât poate cheltui un partid pentru promovare.

De la AEP:

  • Să justifice în mod public de ce solicită alocări suplimentare pentru subvenții la rectificările bugetare și să oprească aceste solicitări nejustificate.
  • Să consolideze mecanismele de verificare a subvențiilor și să comunice transparent cu privire la concluziilor rapoartelor. Extrasele din rapoartele de control sunt insuficiente.
  • Să comunice care sunt măsurile luate după identificarea unor cazuri de cheltuire ilegală a subvențiilor.
  • Să răspundă solicitărilor transmise pe baza Legii 544/2001 privind accesul la informații de interes public și să nu mai invoce constant datele personale sau faptul că nu sunt informații publice.

Pentru recomandările electorale în domeniul finanțării politice puteți consulta baza de date https://expertforum.ro/recomandari-electorale, iar pentru mai multe detalii privind subvențiile puteți consulta platforma www.banipartide.ro.


Citiți mai multe despre eforturile EFOR de a produce date deschise în domenii legate de finanțarea politică pe pagina proiectului Politici publice locale participative și relevante și pe www.banipartide.ro.


Susține EFOR: Dacă ți-a plăcut acest articol și ceea ce facem, ne poți sprijini prin donații sau te poți implica și tu.