Scrisoare deschisă
75 de platforme jurnalistice și organizații civice publică azi o scrisoare deschisă în care condamnă abuzul de autoritate al Secției pentru judecători a CSM și încercările de cenzură și de intimidare a presei și a societății civile.
Pe 10 iunie 2026, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a publicat o „hotărâre” care prezintă activitatea jurnaliștilor și a societății civile drept un „atac fără precedent” la justiție. Este o stigmatizare publică inacceptabilă și incompatibilă cu statul de drept.
Documentul îi nominalizează pe cei care documentează și semnalează probleme instituționale și îi prezintă ca participanți într-o conspirație, o „campanie de denigrare” sau un „atac hibrid”. Instituțiile media și ONG-urile indicate explicit de documentul CSM sunt: Recorder, G4Media, PressHub, Europa Liberă, Comunitatea Declic, Corupția ucide, Funky Citizens, ExpertForum. Acestora li se adaugă persoane individuale, în special politicieni. Însă documentul îi vizează explicit pe toți cei care critică sistemul de justiție.
Organizațiile semnatare ale acestei scrisori susțin cu fermitate independența justiției și resping orice document care confundă criticile legitime cu subminarea justiției și care insinuează că acestea ar fi parte ale unui „atac hibrid”.
Pentru un document formulat, sau cel puțin susținut, de majoritatea membrilor din Secția pentru judecători a CSM este surprinzător cum eșuează în a face distincția între critici legitime formulate de jurnaliști, ONG-uri sau simpli cetățeni cu privire la administrarea justiției și o presupusă încălcare a limitelor legale. Competența CSM de apărare a independenței justiției nu poate fi utilizată pentru agregarea unor opinii, investigații jurnalistice, poziții civice și postări de pe rețele de socializare într-o narațiune generală de culpabilizare colectivă.
Metodologia pe care s-a bazat această „hotărâre” este foarte sumară și enumeră criterii abstracte de analiză. Cu toate că pretinde că ține cont de „echilibrul impus de art. 10 al CEDO” [n.n. libertatea de exprimare], textul documentului doar prezintă aleatoriu câteva articole și postări din social media, ca apoi să concluzioneze că există o „campanie de denigrare”, fără să analizeze dacă informațiile prezentate se încadrează sau nu în limitele libertății de exprimare. Așadar, presupusa “radiografie” este, mai degrabă, o compilație acuzatorie.
În încercarea de a demonstra că există o campanie coordonată și cu scopuri ascunse, CSM se folosește de statistici ușor demontabile, care sugerează că 90% din postările și articolele unor ONG-uri sunt „împotriva sistemului de justiție”. Este surprinzătoare ușurința cu care informații eronate, care ar fi fost ușor verificabile, sunt răspândite în spațiul public de o instituție care ar trebui să fie un exemplu de decizii bazate pe fapte și date veridice.
În fapt, documentul demonstrează o slabă înțelegere a pilonilor pe care se bazează un stat democratic și emite o narațiune conspiraționistă, în care jurnaliștii care își fac munca în interesul public sunt prezentați ca actori dintr-o campanie de denigrare, iar pârghiile democratice aflate la dispoziția societății civile pentru interacțiunea cu instituțiile statului (petiții, participarea la consultări publice) sunt prezentate drept încercări de a slăbi și de a captura puterea judecătorească.
Jurisprudența CEDO acordă o importanță deosebită efectului inhibitor produs de reacțiile autorităților publice asupra participării la dezbateri de interes public, în special atunci când dezbaterea privește funcționarea justiției. Curtea a reținut în mod constant că temele privind organizarea, administrarea și independența sistemului judiciar sunt chestiuni de interes public, iar teama de sancțiune sau de reacție instituțională poate descuraja nu doar persoana vizată, ci și alți actori să participe la dezbaterea publică. „Hotărârea” transmite un semnal de descurajare către presa, societatea civilă, experții, avocații și cetățenii care participă la dezbaterea despre sistemul judiciar. Răspunsul instituțional este disproporționat pentru că rezultatul acestei „hotărâri” este autocenzura și retragerea cetățenilor și a societății civile din dezbaterea privind justiția.
Documentul publicat de Secția pentru judecători a CSM ratează și șansa de a formula un răspuns credibil și echilibrat împotriva criticilor primite în materialele jurnalistice amintite. Alege, în schimb, să portretizeze câteva redacții și o parte din societatea civilă drept vinovați pentru problemele justiției și ale societății, în ansamblu. În măsura în care redacțiile, organizațiile sau persoanele menționate vor ajunge ulterior părți în litigii aflate pe rolul instanțelor, se poate ridica în mod legitim întrebarea dacă judecătorii chemați să soluționeze acele cauze mai oferă, în aparență, garanțiile de obiectivitate și independență cerute de dreptul la un proces echitabil.
Gravitatea acestei „hotărâri” este amplificată de faptul că Secția pentru judecători a CSM o prezintă ca expresie a unei poziții asumate la nivelul corpului judecătorilor. În acest fel, se creează percepția că puterea judecătorească nu mai acționează exclusiv ca garant neutru al drepturilor fundamentale, ci și ca actor instituțional preocupat de protejarea propriilor interese.
Acest document adoptat de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii este și va rămâne o pată neagră pe obrazul credibilității și independenței justiției și a rolului acestei importante puteri democratice de a garanta respectarea drepturilor fundamentale în România.
- Centrul pentru Jurnalism Independent
- ActiveWatch
- ApTI – Asociația pentru Tehnologie și Internet
- CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică
- Centrul pentru Inovare Publică
- Asociația pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă
- Casa Jurnalistului
- Inquam Photos
- Asociația Alianța “A Patra Putere”
- ExpertForum
- Centrul FILIA
- Redacția Snoop
- Ethical Media Alliance
- Hotnews
- Paginademedia.ro
- Edupedu.ro
- Grupul de Inițiativă Civică „În Stradă”
- Centrul de Investigații Media
- Drepturi și Strâmbe
- Starea Nației
- PressOne
- FONSS- Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale (47 ONG)
- Centrul Român de Politici Europene
- Redacția captura.ro
- Centrul de Resurse Juridice
- Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei
- Scena9
- Redacția Transtelex
- Inițiativa România
- Corupția Ucide
- România Curată/ Verde Curat
- Reset Iași
- Centrul pentru Democrație și Bună Guvernare/Politică la Minut
- RISE Project
- Fundatia Friends for Friends
- Asociația Bud’s Flowers
- Monitorul de Botoşani
- Grupul de Inițiativă Civică „În Stradă”
- Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile
- Átlátszó Erdély (Transilvania Transparentă)
- Asociația dexonline
- Grupul de Inițiativă Solidarity Hub Timișoara
- Centrul Step by Step pentru Educație și Dezvoltare Profesională
- Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen – A.L.E.G.
- Redacția Context.ro
- Forum Apulum
- Redacția Buletin de București
- Asociația Mediawise Society
- Miliția Spirituală
- Asociația Respiro Human Rights Research Center
- Info Sud-Est
- Redacția saptamana.online
- Asociația Parcul Natural București
- Dela0.ro
- Fundația Freedom House, România
- Redacția Presshub
- Asociația Rădăuțiul Civic
- Asociația Accept
- TransCore
- Asociatia Identity.Education
- ECPI – Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice
- Rise-Out IASI
- Incluziune pe Bune
- Monitorul de Cluj – monitorulcj.ro
- Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil
- Fundatia Parada-Samusocial
- Societatea de Educație Contraceptivǎ și Sexuală
- Fundatia World Vision România
- Asociația [H] Brașov
- Asociația VULGAR
- Asociația ARK Oradea
- Asociația Dăruiește Viață
- Misreport
- G4Media
- Recorder