Alegerile locale în pandemie. Câteva scenarii

Expert Forum lansează o dezbatere publică și propune o listă de posibile soluții care pot ajuta autoritățile electorale și Guvernul să organizeze alegerile din 2020. Chiar dacă nu știm data alegerilor și nici evoluția epidemiologică a infecțiilor COVID 19, trebuie să pregătim scenarii și soluții concrete cât mai rapid. Organizarea alegerilor trebuie să rezulte dintr-un proces de consultare publică și să nu afecteze drepturile fundamentale ale cetățenilor.

Este clar că nu numai votarea în ziua alegerilor trebuie regândită, ci întregul procesul electoral. Pandemia și urmările sale vor afecta cu siguranță modul în care se vor depune candidaturile, cum se va desfășura și finanța campania electorală sau cum se va asigura observarea alegerilor.

EFOR a pregătit un raport cu recomandări tehnice specifice și o serie de principii pe care partidele politice și autoritățile electorale le pot lua în calcul în perioada următoare:

• Amendamentele legislative trebuie să se realizeze într-un mod transparent și participativ și să rămână în cadrul constituțional și al angajamentelor internaționale (OSCE, GRECO etc). Deși unele modificări urgente sunt necesare, aspectele esențiale legate de drepturile alegătorilor nu trebuie modificate prin ordonanță de urgență. Predictibilitatea și stabilitatea trebuie să rămână principii de bază ale procesului
• Partidele politice ar trebui să ia decizii cât mai curând posibil cu privire la data și principiile alegerilor, în timp ce autoritățile electorale ar trebui să elaboreze planuri de acțiune și scenarii privind problemele tehnice ale procesului electoral, pe baza consultărilor cu experți medicali. Situația pandemică nu trebuie utilizată ca scut pentru urmărirea priorităților politice contrare  interesului public
• Votul trebuie să asigure siguranța tuturor celor implicați. Etape precum strângerea de semnături de susținere, consultarea listelor electorale, pregătirea membrilor administrației electorale, centralizarea rezultatelor trebuie să se realizeze cât mai mult prin metode online și instrumente electronice.
• Nu trebuie introduse reforme semnificative și nici metode de vot noi fără a fi testate prealabil (vot electronic, vot prin corespondență extins la toți alegătorii)
• Metodele de vot folosite nu trebuie să creeze avantaje sau dezavantaje unei anumite categorii de votanți sau unui competitor electoral.

• Procesul electoral trebuie să asigure participarea unui număr cât mai mare de votanți și să fie cât mai incluziv. Rezultatele alegerilor locale trebuie să ofere reprezentantivitate, care poate fi afectată de sistemul electoral majoritar cu un tur de scrutin și de o posibilă prezență mai scăzută cauzată de pandemie
• Informarea constantă a alegătorilor și a administrației electorale privind noile măsuri și modul de prevenire a infectării cu COVID 19 este esențială
• Procesul electoral trebuie să rămână competitiv. Metodele de campanie trebuie să reflecte starea actuală de fapt, fără a afecta competiția electorală sau transparența. Competitorii trebuie să aibă acces echitabil la radio/TV, în condiții mai facile decât în condiții normale, iar regulile privind finanțarea campaniei electorale trebuie să permită alocări mai mari de sume pentru transmiterea mesajelor prin mass media și online. Regulile pentru afișaj outdoor trebuie relaxate. Finanțarea partidelor și a campaniei trebuie să rămână transparentă și să se continue implementarea recomandărilor organizațiilor internaționale.
• Finanțarea partidelor și a campaniilor electorale rămâne o prioritate în cadrul procesului electoral, iar transparența și securitatea în  procedurilor de raportare ar trebui asigurate. Introducerea de noi instrumente online ar trebui să includă consultări cu partidele politice și asistență sporită din partea Autorității Electorale Permanente
• Votul în secții trebuie să rămână principala metodă de votare și se poate extinde pe mai multe zile. Pot fi introduse măsuri suplimentare: alocarea de echipamente și stabilirea unor măsuri clare de igienizare, aplicarea regulilor de distanțare socială, însoțite de o informare constantă, mai multe secții de votare, stabilirea de intervale preferențiale pentru categoriile vulnerabile, stabilirea unui program clar pentru transportul și centralizarea documentelor la birourile județene, precum și stabilirea unor măsuri suplimentare (inclusiv vot prin corespondență) pentru a permite votarea în condiții de siguranță a persoanelor cu dizabilități, internate, carantinate, în izolare, sau din închisori
• Transparența procesului este esențială, astfel că trebuie simplificată procedura de acreditare a observatorilor și asigurate condiții de siguranță pentru prezența acestora și a altor persoane acreditate în secțiile de votare

Puteți consulta lista integrală de propuneri EFOR în raportul de mai jos:

 

Conferinta online – 13 mai 

EFOR a organizat o dezbatere online care a adunat experți, autorități electorale din România și Moldova și alte instituții implicate în organizarea alegerilor (Ministerul Afacerilor Externe, Poșta Română, Institutul de Statistică, Serviciul de Telecomunicații Speciale), ambasade, organizații internaționale (OSCE / ODIHR, RAI), ca precum și alți părți interesate pentru a discuta despre potențialele scenarii pentru alegerile românești din 2020. Domnul Constantin-Florin Mitulețu-Buică, președintele Autorității Electorale Permanente Române și domnul Dorin Cimil, președintele Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova au participat la eveniment. AEP a prezentat unele dintre măsurile luate pentru organizarea alegerilor locale și parlamentare.

Intervențiile experților IFES pot fi găsite mai jos.

Septimius Parvu, Expert electoral (EFOR) – Scenarii pentru organizarea alegerilor în timpul pandemiei în România

Teme principale pot fi găsite în prezentarea Powerpoint și în raportul de mai sus.

 

Katherine Ellena, Senior Global Advisor, Legal IFES – Aspecte legale ale organizării alegerilor în pandemie

– Trebuie să ne îndreptăm atenția în organizarea alegerilor spre asigurarea participării și incluziunii.
– Multe țări au avut ca primă reacție amânarea alegerilor (58 de cazuri și teritorii), ca și cazul României. Amânarea nu contravine standardelor internaționale, dar ar trebui să fie proporțională și în anumite limitări. Amânarea alegerilor a fost problematică în multe țări, având în vedere constrângeri constituționale care nu permit o prelungire; în unele cazuri în care alegerile au început deja, extinderea nu a fost o soluție, motiv pentru care procesul electoral a trebuie repornit de la capăt (Spania). În unele țări, lipsa prevederilor legislative poate fi o problemă. În alte țări, decizia este, de asemenea, o provocare: depinde de autoritatea electorală, Parlament sau Executiv? În astfel de situații, transparența și comunicarea sunt cruciale.
– O altă perspectivă se referă la modificări și adaptare. Există două acțiuni posibile: fie un nou sistem de vot este pus în aplicare, fie sistemul actual de votare este adaptat. Modificarea poate fi mai ușoară într-o situație de criză.
– O astfel de situație prezintă avantaje, cum ar fi oportunitatea de a introduce măsuri speciale care pot fi benefice în viitor (de exemplu, vot extins prin poștă, vot în avans sau mai multe zile pentru a vota), după ce ieșim din pandemie, dar și dezavantaje, cum ar fi riscul de a manipula legea, restrângerea dreptului de vot.
–   Trebuie să ne asigurăm că păstrăm și prioritizăm elemente precum claritatea legii, stabilitatea, incluziunea. Cazul Poloniei ne arată exact de ce schimbarea completă a sistemului de votare nu este benefică și de ce avem nevoie de transparență și comunicare.
– Atunci când luăm în considerare modificarea, este important să vedem unde sunt specificate regulile de organizare a procesului electoral (Constituție, lege, decizii etc.) și care este flexibilitatea administrativă pentru a face modificări. De exemplu, Coreea de Sud avea deja prevederi în legislație care ar putea fi extinse (de exemplu, votul poștal), ceea ce a facilitat procesul
– Modificările sunt necesare pe parcursul întregului proces, nu sunt legate doar de ziua alegerilor.

Dr. Magnus Ohman, Director, Regional Europe Office and Senior Political Finance Adviser, IFES – Finanțarea partidelor politice și campaniei electorale

• În această perioadă, atenția asupra finanțării politice este mai scăzută, deși problema este la fel de importantă ca întotdeauna. Prin urmare, trebuie să ne asigurăm că aducem în atenția publicului anumite aspecte pe care le trecem cu vederea în pandemie, cum ar fi finanțarea partidelor și campania electorală.
• În ceea ce privește finanțarea continuă a partidelor politice și supravegherea acesteia, impactul pandemiei este destul de limitat și nu vedem schimbări majore în modul în care acționăm până acum. Publicarea rapoartelor anuale este în vigoare în majoritatea țărilor, cu mici excepții, precum Serbia. Mai problematice pot fi țările în care rapoartele sunt prezentate în mod regulat, cum ar fi Ucraina și Moldova
• Când vine vorba de finanțarea campaniei electorale, există soluții online care pot ușura efectele schimbării; totuși, acesta trebuie utilizate cu atenție și trebuie să includă consultări cu entitățile care trebuie să depună rapoartele.
• De asemenea, trebuie introduse modalități de a redirecționa banii din campanie. Spre exemplu, trebuie permise alocări mai mari de bani către campaniile făcute prin radio, televizor, prin social media, având în vedere că mare parte din interacțiunea candidaților cu alegătorii o să aibă loc prin aceste canale. Privind acest subiect, este nevoie de un dialog prin care să ne dăm seama ce considerăm ca fiind un comportament corect din partea partidelor politice și ce reprezintă manipulare.
• Instrumentele de campanie se vor schimba din cauza pandemiei, cu mai puține evenimente offline și mai multă publicitate, ceea ce continuă un trend care deja exista. Monitorizarea poate fi mai ușoară – mai ales publicitatea prin mass media în comparație cu mitingurile sau campaniile din ușa în ușă. Monitorizarea publicității online este dificilă însă, în special în relația cu platformele media internaționale.
• Există un risc ridicat ca guvernele să folosească pandemia pentru a-și promova interesele. Este esențial ca instituțiile care supraveghează abuzurile statului să monitorizeze cu atenție situația și să acționeze în caz de încălcare. Multe cazuri de abuz nu sunt împotriva literei legii și poate este nevoie de reformă.
• Este nevoie de dialog cu privire la comportamentul actorilor politici din societatea noastră

 

Dr. Staffan Darnolf, Senior Global Electoral Operations and Administration Advisor, IFES – Protecjarea sănătății în timpul alegerilor

• IFES a publicat raportul „Safeguarding health and elections”. în consultare cu experți în sănătate publică.
• Covid-19 este transmis mai ales prin contagiune directă, dar când vine vorba de alegeri, trebuie să ne concentrăm în special pe transmisia indirectă, având în vedere numărul de ore / zile în care virusul rezistă pe diverse suprafețe. Astfel, trebuie să fim atenți la procedura pe care o punem în practică în ceea ce privește gestionarea buletinelor de vot, ștampilelor, listelor electorale etc.
• Autoritățile electorale trebuie să colaboreze cu instituțiile de sănătate publică. Primul pas este de a face o evaluare a riscului pentru sănătate, care trebuie să includă și aspecte mai puțin vizibile, cum ar fi accesul în birouri, depozite etc. În al doilea rând, trebuie să elaboreze un plan de atenuare a riscurilor, care poate fi diferit pentru fiecare țară. În al treilea rând, trebuie să actualizeze planurile operaționale, inclusiv bugetele (de exemplu, Coreea de Sud a cheltuit 20 de milioane USD pentru echipamente de protecție).
• Educația publicului și administrației electorale devine critică și trebuie să includă procedurile noi și probleme privind COVID 19. O campanie de educație proastă poate avea, de asemenea, efecte asupra asigurării unui număr suficient de membri în administrația electorală. Mesajele trebuie să fie pozitive și trebuie adaptate limbajului comun.
• Personal suplimentar trebuie să fie recrutat pentru a pune în aplicare noile măsuri. Lucrătorii medicali și persoanele în vârstă nu ar trebui să fie recrutate ca personal electoral (în cel de-al doilea caz existând riscuri de îmbolnăvire mai ridicat) și, prin urmare, recrutările trebuie să se îndreptate și spre alte grupuri țintă
• Informații adecvate pentru membrii administrației electorale ar trebui să fie asigurate cu privire la modul de utilizare a echipamentului de protecție.
• Este important să nu ne uităm doar la activitățile electorale, cum ar fi ziua votării, dar și la lucrurile care se întâmplă „în culise”, cum ar fi instruirea membrilor comisiei electorale, numărarea voturilor, locul în care organizăm alegerile (mărimea, numărul alegătorilor, cum controlăm cozile), dar și modul în care putem introduce metode de votare pentru categoria alegătorilor care nu pot fi prezenți fizic la secțiile de votare.
• Se pot lua mai multe măsuri pentru asigurarea protecției în secții: spațiile de vot ar trebui organizate pentru a asigura distanțarea (ex: uși dedicate pentru intrare și ieșire), cu trasee organizate pentru votanți, perioade mai lungi de vot etc. În unele cazuri, a fost instalat Plexiglas pentru a separa alegătorul de membrii comisiei; în alte cazuri, a fost instalată o masă de schimb pentru identificarea alegătorilor, unde aceștia puneau documentele care erau consultate de membrii comisiei.
• Serviciile poștale pot fi afectate de COVID, prin urmare, votul poștal poate să nu funcționeze corect. Introducerea unor metode de vot suplimentare poate afecta calitatea organizarea votării în secția de votare. Votul prin poștă ar putea fi introdus doar pentru anumite categorii de alegători.
• Factorii care trebuie luați în considerare: starea și transmiterea bolii, coordonarea cu autoritățile de sănătate, comunicarea eficientă cu cetățenii, capacitatea de a procura materialele și consumabilele necesare, capacitatea de a implementa noi proceduri la timp, capacitatea de a menține nivelul de participare a cetățenilor.

Meredith Applegate, Program Adviser, Ukraine, IFES – Votul prin Internet în timpul pandemiei

• IFES a publicat recent un raport privind votarea pe internet.
• Există 5 întrebări de la care trebuie să pornim pentru a discuta despre votul prin Internet:
  Care este costul? Afirmația conform căreia votul electronic costă mai puțin este una pe care trebuie să o privim cu scepticism, având în vedere că asemenea rezultate se pot vedea doar pe termen lung. Pe termen scurt chiar s-ar putea să fie nevoie de investiții mai mari.Îmbunătățește participarea? Votul electronic nu duce neapărat la o participare mai mare din partea cetățenilor cu drept de vot (exemplu: Norvegia)Face procesul democratic mai eficient? Depinde foarte mult de infrastructura țării și cadrul legal al țării. În unele scenarii, procesul electoral poate să fie îngreunat, spre exemplu dacă ne uităm la rolul observatorilor.Există încredere în acest sistem? Deși opinia publică poate să fie una pozitivă, oamenii nu se simt în siguranță în online și nu ar avea încredere în votul electronic. Multă muncă și pregătire trebuie depusă pentru a schimba mentalitatea oamenilor privind votul online.Există un mecanism de a asigura siguranța sistemului? Trebuie elaborat un plan privind vulnerabilitățile sistemului și cum pot să fie depășite. De asemenea, trebuie acordată atenție și în legătura cu secretizarea votului și a presiunii puse pe votanți (exemplu: violența domestică).

Raport și eveniment realizate în cadrul unui proiect finanțat de Bureau of International Narcotics and Law Enforcement Affairs (INL), implementat de Expert Forum în parteneriat cu CEELI Institute (Cehia) și International Foundation for Electoral Systems (IFES).