Mai e un an şi se încheie ciclul politic local 2020-2024, iar autorităţile încă n-au reuşit să creeze o bază de date publică cu cei peste 46.000 de aleşi locali, cum ar fi normal. Aceasta nu ar fi doar o dovadă de transparenţă şi un instrument util presei şi analiştilor, dar ar permite şi verificări în ce măsură se respectă legea sau bunele practici în privinţa organizării alegerilor preliminare atunci când e cazul, ori respectării echilibrului de gen în instituţii. În plus, ar fi un semn că se respectă şi la noi angajamentele luate de guvern de a încuraja utilizarea de date deschise (open data). Iar dacă pentru cei 46.000 nu s-a putut face o evidenţă clară, vă imaginaţi ce şanse există să se poată crea rapid, în condiţii de campanie, baze de date detaliate şi analize cu cei aproximativ 250.000 de candidaţi care se înscriu de regulă într-o tură de alegeri locale în România, cum se va întâmpla în 2024.
EFOR a încercat să suplinească aceste lipsuri prin adunarea de date din surse multiple, verificarea şi curăţarea acestor informaţii – calitatea bazelor noastre de date publice fiind notoriu de eterogenă – şi construirea unui repertoriu sistematic cu aleşii locali actualmente în funcţie. A fost o muncă de furnică ce nu ar fi trebuit să aibă loc dacă instituţiile guvernamentale şi-ar face ca lumea treaba pentru care sunt plătite. Aveţi mai jos povestea acestui efort metodologic, cu suişurile şi coborâşurile lui. Pe baza informaţiilor adunate, am inclus și o secțiune cu cele mai interesante concluzii privind participarea femeilor în politică, la nivelul administrației locale, şi cu ce discrepanţe există pe aceste variabile între judeţe şi partide.
* baza de date va fi actualizată pe măsură ce mai primim informații de la prefecturi sau UATuri
Concluzii privind datele
- EFOR a solicitat datele de la MAI, MDLPA și prefecturi. MAI nu ne-a transmis datele, invocând protecția datelor personale, dar și faptul că se găsesc în procesele verbale de la alegeri. MLPA ne-a transmis datele după o reclamație administrativă. De la prefecturi reacțiile au fost diferite, unele invocând protecția datelor personale, iar o mare parte faptul că nu este în atribuția lor să proceseze acele date – deși este, conform legii. Unele prefecturi precum Iași, Brașov, Mureș, Suceava, Bihor sau Bistrița Năsăud nu ne-au transmis datele nici după reclamația administrativă. Considerăm că este ridicol să invoci protecția datelor personale pentru niște persoane alese în funcții publice, ale căror nume apar pe procesele verbale și care depun declarații de avere și interese, la rândul lor publice.
- Experiența aceasta ne arată câteva aspecte:
- Interpretări foarte diferite ale legislației cu privire la accesul la informații și atribuțiile instituției.
- În unele cazuri colectarea defectuoasă a datelor, care provin în primul rând de la primării. Astfel, datele primite de la MDLPA au lipsuri, incluzând aleși locali în unele localități, partidul aleșilor, iar pentru județul Mureș nu există niciun fel de informații.
- În unele județe, datele nu par a fi actualizate.
- Lipsa de personal și colectarea dificilă a datelor în cadrul prefecturilor
- Datele transmise au formate diferite – unele includ strict numele și partidul, pe când altele includ și alte informații precum profesia
Participarea femeilor în politică
EFOR a adăugat informații legate de genul aleșilor, pornind de la o bază de date construită anterior tot de noi, pentru alegerile din 2020. Menționăm că nu există statistici detaliate privind participarea femeilor în politică la nivel local. Câteva concluzii:
- Per total, am identificat că 14,6% din aleșii de la nivel local sunt femei, adică mult sub procentul de candidați, de 23%, care era deja considerat mic.
- Cea mai bună reprezentare pe județ este în Dobrogea, anumite județe din Moldova și Transilvania, iar cea mai slabă pare a fi în județele cu populație majoritar maghiară, în unele județe din Maramureș, în Muntenia și Oltenia.
- Municipiul București stă cel mai bine la capitolul reprezentarea femeilor în poziții alese, cu 27% – vizibil mai ales la nivel de consiliu general. Singurele 2 județe cu reprezentare de peste 20% sunt Tulcea (23,7%) și Constanța (21,5%), urmate de Arad (19,2%) și Dâmbovița (18,9%). Ultimele județe sunt Vâlcea (10,7%) și Satu Mare (10,5%).
- Am identificat 8 UAT-uri unde proporția de femei este mai mare de 50%, respectiv 13 unde este egală cu cea de bărbați. Am identificat 665 de UAT-uri unde nu există nicio femeie în funcție publică aleasă, adică într-un sfert din comunitățile din țară. În alte 860 de cazuri proporția este de sub 10%.
- Cele mai multe femei sunt consilieri locali (89,4%), urmate de consilieri județeni (4%) și primari (2,6%). Între 3 și 4% dintre femeile alese locale sunt viceprimari.
- Pe tipuri de UAT, cele mai multe femei se regăsesc la comune – 76% și la orașe – 10%. Din totalul femeilor alese locale, la municipii se regăsesc 8%.
- La capitolul primari, am identificat 180 de femei. Conform datelor, există doar câte patru primari de municipiu și orașe care sunt femei. La municipii acestea sunt Iulia Badea (Aiud), Elena Lăsconi (Câmpulung Muscel), Lia Olguța Vasilescu (Craiova), Astrid Fodor (Sibiu), la care se adaugă Clotide Armand, primărița Sectorului 1. În județul Bistrița Năsăud, nu există niciun edil femeie, iar în Harghita, Brașov, Galați, Covasna, Sălaj, există doar câte o femeie primar. Cele mai multe primărițe se regăsesc la Constanța (11) și Dolj (10).
- La capitolul consilieri județeni cel mai bine stau Botoșani, Galați și Arad, cu peste 30% femei. La extrema cealaltă se află Brașov (8,8%, Călărași (9%), Covasna (10,7%) și Neamț (10%). La vicepreședinți, pe un eșantion de 35 de județe, doar 12,6% reprezintă femei. Doar 2 femei sunt președinte de consilii județene, la Sibiu și Botoșani.
- În București, cel mai bine este reprezentat sectorul 1 (42%), urmat de CGMB (30%), Sectorul 3 (28%), Sectorul 2 și 4 (27%), Sectorul 6 (20%) și Sectorul 5 (16%).
- Raportat la numărul de aleși ai partidului, USR-PLUS înregistrează aproape 18% femei – este o estimare bazată pe datele existente, care arată doar în puține cazuri partidul din alianță din care provine candidatul; individual pe partide, proporția poate fi diferită. PSD, PER, PPUSL, FDGR s-au încadrat la 15%, iar UDMR a marcat 13%, ca Pro România, respectiv PMP. Din rândurile aleșilor PNL, 14% sunt femei. La ALDE, 10% dintre aleși sunt femei, iar din aleșii locali AUR, 8% sunt femei. La independenți, procentul de femei ajunge la 10%.
Recomandări
- Publicarea listei aleșilor locali (cu mandate validate) și a actualizărilor bi-anuale în format deschis
- Publicarea de statistici diverse (gen, vârstă, număr de mandate, poziția ierarhică raportată la gen etc) cu privire la aleșii locali și includerea acestor informații în baza de date
- Clarificarea legislației, pentru a stabili cine este responsabil pentru gestionarea acestor date. De preferință, datele despre aleși ar putea fi accesibile la nivelul AEP, instituția care are rol în administrarea proceselor electorale și care ar trebui să creeze o platformă care să includă toate datele cu caracter electorale, pe termen lung și pentru toate tipurile de alegeri
- Exportul datelor din procesele verbale finale în formate deschise, care pot fi mai ușor de reutilizat
Image by Racool_studio on Freepik
Proiect derulat de:
Proiect derulat de Asociația Expert Forum în parteneriat cu Asociația Română Pentru Locuințe Casa Plus, Euroland Banat, Centrul pentru Resurse Civice și Colegiul Național „Mircea Eliade” Resița, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro. ”Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă”