Mai multe organizații neguvernamentale, alături de experți electorali au transmis grupurilor parlamentare din cele două Camere o listă de propuneri legate de modificarea legislației privind finanțarea partidelor politice și campaniilor electorale. Textul scrisorii poate fi consultat mai jos:
În atenția grupurilor politice parlamentare din Senat și Camera Deputaților
În atenția Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea, modificarea şi completarea propunerilor legislative în materie electorală
Spre știința Autorității Electorale Permanente
Stimată doamnă / Stimate domnule,
Vă transmitem această scrisoare cu scopul de a vă solicita modificarea legislației privind finanțarea partidelor politice și campaniilor electorale, în sensul reglementării alocărilor pentru subvenții și a condițiilor de desfășurare a campaniei electorale.
- Cu privire la subvenții, am constatat că modificarea Legii 334/2006 prin Legea 34/2018 a determinat creșterea semnificativă a limitelor sumelor ce pot fi alocate, prin raportarea la produsul intern brut (cel mult 0.04%) și nu la bugetul de stat, după cum stabilea legislația anterior. Limita maximă la care ar fi putut ajunge subvențiile în 2019 este de aproape 400 de milioane de lei. Această creștere trebuie privită în contextul în care competitorii electorali pot solicita în condițiile legii și rambursarea cheltuielilor electorale dacă obțin cel puțin 3% din voturi. Astfel, s-au creat două mecanisme care permit partidelor politice să primească bani de la bugetul de stat. Ambele mecanisme sunt, în fapt, accesibile unui grup restrâns de partide, de obicei cele parlamentare.
Pornind de la premisa că, printre altele, rolul unui partid politic este de a crea legături cu susținătorii și de a asigura condițiile organizatorice și financiare pentru a-și desfășura activitățile recurente și pentru a participa la alegeri, finanțarea aproape în întregime a partidelor politice de la bugetul de stat este un principiu care poate conduce la reducerea competitivității electorale și asigurarea de avantaje unui grup restrâns de partide care primesc subvenții semnificative.
De asemenea, atragem atenția că între 2021 și 2023 nu se vor organiza alegeri, iar legislația actuală nu prevede niciun fel de condiții pentru cheltuirea banilor din subvenții la finalul anului. Cu alte cuvinte, partidele politice parlamentare pot acumula sume de bani care le vor oferi un avantaj semnificativ în fața celorlalți competitori. Mai mult, în contextul alegerilor locale din 2020, aceleași partide care primesc subvenții pornesc în competiție cu sume de bani pe care competitori care candidează la nivel local sau regional nu le au la dispoziție.
Mai mult, considerăm că fondurile pentru subvenții ar trebuie condiționate și de desfășurarea de activități de dezvoltare a partidelor politice. Utilizarea acestora în campanie, fără niciun fel de limitări ar trebui amendată. Deși utilizarea de subvenții reduce efortul de rambursare și poate susține transparentizarea finanțării electorale, acest sistem a condus la situația în care contribuțiile (și veniturile) partidelor politice provin într-o majoritate covârșitoare din bani publici și nu mai există inițiativa de a acumula resurse din surse private.
În acest context, fără a reduce în niciun fel nivelul de transparență a finanțării partidelor politice și campaniilor electorale, solicităm:
- Reducerea limitei maxime pentru subvențiile de stat, prin amendarea articolului 18 (2) din Legea 334/2006 și a normelor aferente
- Stabilirea unor limitări pentru utilizarea fondurilor publice din subvenții în campaniile electorale.
- Scăderea pragului pentru obținerea de subvenții la nivel local pentru a ține cont și de voturile obținute la alegerea primarilor și/sau consilierilor locali
- Creșterea ponderii din subvenție acordată pentru rezultatele obținute la alegerile locale
2) Legislația privind desfășurarea campaniilor electorale a fost modificată în 2016, iar mijloacele aflate la dispoziția competitorilor electorali pentru publicitatea stradală au fost reduse. Practic, în timpul campaniei electorale, competitorii pot folosi doar câte un afiș plasat în spațiile puse la dispoziție de primării. În plus, experiența celor mai recente campanii electorale ne-a arătat că există situații recurente în care administrația electorală trebuie să rezolve constant sesizări legate de plasarea mai multor afișe pe același panou sau să decidă asupra înlăturării unor stickere de pe autovehicule folosite în campanie, ceea ce poate deveni un efort contraproductiv.
În paralel, o parte semnificativă din campanie s-a mutat în perioada de precampanie, când partidele politice desfășoară activități de promovare pe baza unor reglementări care asigură mai puțină transparență. În perioada de precampanie (sau în orice altă perioadă care nu este definită campanie electorală) partidele politice pot desfășura activități de promovare. Diferența esențială este că în perioada de campanie materialele de promovare electorală trebuie marcate cu informații precum numărul de exemplare produse, entitatea care le-a realizat, date privind competitorul electoral [Art 36 (4) și (6) din Legea 334/2006], dar aceleași reguli nu se aplică în afara campaniei electorale. În anumite situații este dificilă identificarea entității care a comandat materialele electorale.
Plecând de la premisa că legislația electorală trebuie să asigure transparența și corectitudinea procesului, dar și accesul alegătorilor la informații privind competiția electorală, propunem:
- inițierea unei dezbateri despre impactul regulilor privind mijloacele de campanie outdoor asupra vizibilității acțiunilor competitorilor electorali
- extinderea prevederilor art. 36 din L334/2006, privind marcarea materialelor de promovare, la toate materialele produse de partidele politice, indiferent dacă sunt în campanie electorală sau în afara ei.
Ne arătăm deschiderea de a participa la discuții directe cu reprezentanții partidului sau formațiunii politice din care faceți parte, pentru a clarifica și detalia principiile exprimate în acest document.
Vă mulțumim!
Semnatari
Asociația CIVICA
Asociația pentru Dezvoltare GHEPart
Asociația Expert Forum (EFOR)
Asociația Geeks for Democracy
Centrul pentru Studiul Democrației (CSD)
Centrul Român de Politici Europene (CRPE)
Centrul pentru Inovare Publică
Maria Krause, expert electoral
Mircea Kivu, sociolog