RAPORT & HARTĂ INTERACTIVĂ Candidații la alegerile locale din iunie 2024

Expert Forum a analizat datele legate de candidații la locale și a publicat un raport care include statistici generale, date despre participarea femeilor în alegeri, statistici despre competiția electorală, precum și o analiză a modului deficitar în care sunt publicate datele.

 

Vezi harta interactivă a candidaților

Statistici generale

 

  • Pentru alegerile din 9 iunie s-au înscris 207.390 de candidați, din partea unui număr de 131 de competitori (partide și alianțe), respectiv 107 de partide, respectiv candidați independenți. Numărul total de candidaturi este mai mic de aproape 20% față de 2020, când au fost 256.038 candidaturi și de 2016, când au rămas definitive 267.242 candidaturi
  • Cei mai mulți candidați pe listele unei alianțe sunt din partea Alianței Dreapta Unită. În schimb, datele arată că PSD și PNL au mers mai degrabă separat la alegerile locale, întrucât numai 845 de candidați au fost înscriși sub Alianța electorală PSD+PNL, în 7 județe și Municipiul București, unde s-au depus 215 candidaturi.
  • Cei mai mulți candidați au fost propuși de PSD – 52.048, PNL – 51.373, AUR – 33.729, USR – 13.328 și PMP – 10.014. UDMR are 8.147 candidați.
  • Au fost depuse 1.118 candidaturi independente. Dintre acestea, cele mai multe se regăsesc în județele Mureș, Suceava, Harghita, Timiș sau Argeș. Cei mai puțini independenți s-au înregistrat în Călărași, Giurgiu, Mehedinți, Tulcea și Galați. Notăm că, în general, cei mai puțini s-au înscris în partea de sud și sud- est.

 

Datele publicate de către birourile electorale

  • Datele au fost publicate în format centralizat la mai bine de o săptămână de la rămânerea definitivă a candidaturilor
  • Setul de date nu include elemente importante precum sexul sau vârsta candidatului, deși am solicitat acest lucru Biroului Electoral Central. BEC a refuzat, invocând protecția datelor personale sau lipsa unor prevederi legale. Cu toate acestea, prin contrast, la europarlamentare s-au publicat numele părinților candidaților, informații care nu par la fel de relevante. EFOR a solicitat BEC să se publice măcar statistici privind genul și vârsta candidaților – dacă sunt considerate date personale -, însă acestea nu au fost făcute publice până acum. Baza de date nu conține nici informații despre profesie sau ocupație, deși în procesele verbale de la birourile electorale sunt incluse aceste informații.
  • Lipsa acestor informații limitează posibilitatea de a procesa datele legate de candidaturi și de a înțelege dacă s-a respectat legislația. De asemenea, nici procesul de contestare a candidaturilor (în 48 de ore de la termenul de depunere) nu e facil în lipsa unei proceduri standardizate de publicare a datelor.

Competiția electorală

  • Competiția cea mai crescută la primari este în Baia Mare, unde sunt 16 candidați pe loc, dar și la Constanța unde sunt 14 candidați. În Voluntari și Craiova sunt câte 12 candidați, iar la Lugoj, Piatra Neamț și Galați câte 11. Cel mai frecvent număr de competitori este de 3 și 4. În 4% din cazuri nu există decât un candidat, iar în 20% câte 2.
  • Și la consilii județene, competiția cea mai mare se regăsește la Maramureș. Cei mai puțini contracandidați sunt la Dâmbovița, adică 4.

Profilul candidaților

  • EFOR a prelucrat datele publicate de BEC și a realizat o analiză privind participarea femeilor la procesul electoral. Este totuși absurd faptul că în contextul în care autoritățile publice dețin aceste informații și le-ar putea publica măcar statistic în timp util, trebuie să procesăm date prin proceduri de potrivire de nume (match) și să le verificăm manual. Cercetarea are anumite limite, care țin de procesarea unui număr semnificativ de nume, timpul scurt pentru procesarea datelor și posibilitatea ca anumite nume aparținând unor candidați de diferite etnii să nu fie recunoscute și marcate corespunzător. Datele au fost procesate folosit un script informatic și au fost ulterior verificate manual.
  • Procentul de candidate rămâne relativ scăzut, la 24% dintre candidați chiar dacă în creștere cu aproape 2 procente față de anul 2020, dar și față de 2016, când 21% dintre candidați au fost femei
  • Ca și în cazul anului 2020, cea mai mică proporție de candidate este la comune (23%), iar cea mai mare la municipii și în București, cam o treime. La nivel de funcții  județene s-au înregistrat 27% femei.
  • Pe tipuri de funcții, cele mai puține candidate sunt la poziția de primar și președinte al consiliului județean (11%). Cele mai multe candidate sunt la consiliul general (34%) și la consilii județene (27%). Pentru consilii locale, un sfert dintre candidați sunt femei, iar pentru Primăria Generală 22% dintre candidați (2/9).

  • La partidele care se află în top 10 ca număr de candidaturi depuse, cele mai multe femei proporțional cu numărul total de candidați ai partidului se regăsesc pe listele SOS România (35%), Pro România (30%), PUSL și Forța Dreptei, cu câteva 28%. PSD are 22% femei candidați, iar PNL 21%. La AUR candidatele reprezintă 26%, iar la USR și PMP câte 27%. La REPER 33% dintre candidați sunt femei, iar la UDMR acestea reprezintă 25%. Aproape 17% dintre candidații independenți sunt femei.

  • Cele mai multe candidate la CJ sunt în Galați (39%), Sibiu (35%) și Prahova (34%), raportat la numărul total de candidați din județ. Cele mai puține sunt la Vaslui (19%) și în județele Covasna, Harghita, Mureș și Vrancea.
  • Cele mai multe candidate la primării sunt în Constanța (20%), Tulcea (18%) și Ialomița (17%), raportat la numărul total de candidați din județ. Cele mai puține sunt la Covasna (4%) și în Bistrița Năsăud, Gorj (6%).
  • Cele mai multe candidate PSD sunt în Constanța (29%) și Arad (28%), iar cele mai puține în Olt (16%) și Buzău, respectiv Bistrița Năsăud (18%).
  • Procentual, cele mai multe candidate PNL sunt în Harghita (35%) și Tulcea (28%), iar cele mai puține în Giurgiu (16%) și Bihor, respectiv Sălaj (17%).

    

Liste care nu respectă legislația privind reprezentarea ambelor sexe

  • EFOR a identificat 467 de liste depuse pentru consilii locale (3%) care nu respectă prevederile art. 7 din Legea 115/2015, adică nu asigură reprezentarea ambelor sexe pe listele electorale, dacă acestea includ mai mult de 2 persoane. Dintre acestea, 18 nu includ niciun bărbat, iar restul nicio femeie.
  • Cele mai multe liste în această situație regăsesc în Timiș (47) și Maramureș (21)
  • Aproape un sfert din liste se regăsesc la AUR, care e urmat de PNL (41), PUSL (38) și PSD (30).
  • Chiar dacă numărul acestora a scăzut aproape la jumătate comparativ cu 2020, această situație ilustrează nerespectarea legislației în aprobarea acestor liste.

 

Alocarea femeilor pe liste

  • la nivelul administrației locale, procentul femeilor alese este de aproximativ 14%, deci mult mai mic decât al celor care au candidat. Cu alte cuvinte, degeaba se regăsesc femeile pe liste dacă sunt pe ultimele locuri.
  • Primele două poziții sunt ocupate în general mai mult de bărbați, după cum se vede și din graficul de mai jos.
  • La consiliile județene situația este mai diferită și poziționarea este mai dispersată, cu mai puține candidate pe primele locuri. La fel și la candidaturile pentru consiliul general.