Candidaturile depuse pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie: cine sunt candidații și de ce legea este defectuoasă

Partidele politice, alianțele electorale și candidații independenți au putut depune candidaturi până la data de 10 aprilie. Pentru alegerile din 2024 s-au înscris 15 partide/alianțe și 7 candidați independenți. Termenul limită pentru anunțarea candidaturilor finale este 29 aprilie. EFOR a analizat datele disponibile până în acest moment pe site-ul BEC. Acest raport nu include lista finală de candidaturi aprobate, ci are scopul de a evidenția câteva dintre caracteristicile listelor propuse de partide și alianțe.

 

 

Analiza datelor publicate

  • Numărul de semnături de susținere aferent fiecărui dosar de candidaturi nu este accesibil publicului, ceea ce reduce transparența procesului. – EFOR a colectat datele existente în spațiul public (a se vedea în raport).
  • Au fost înregistrate mai multe semne electorale (26) decât sunt candidaturi depuse. Printre cele care nu au depus candidaturi se numără Pro România, Partidul Acum, Partidul Patrioților Români, Partidul Oltenilor sau Partidul Alianța Național Creștină
  • Nu au fost publicate datele de naștere ale candidaților – date care ar putea fi relevante pentru statistică, dar și pentru a înțelege profilul candidaților propuși. Cu toate acestea, au fost publicate numele părinților, a căror relevanță pare mai scăzută. Sexul candidaților nu se publică. EFOR a solicitat acest lucru BEC, însă nu am primit un răspuns punctual la această cerere, iar BEC a invocat principiul reducerii la minim a datelor.

Statistici privind candidații

  • Au depus candidaturi 15 partide/alianțe și 7 candidați independenți. Până la momentul publicării acestui raport, au fost aprobate de către BEC listele PSD și SOS România.
  • Partidele politice și alianțele electorale au propus 542 de candidați, comparativ cu 695 în 2019 și 580 în 2014 (inclusiv independenti).
  • Dacă ne uităm la toate alegerile începând cu 2014, putem observa că cele mai multe partide au înaintat candidați în 2019, iar în 2014 și 2024 numărul este similar, adică 15. Numărul de independenți a fost similar, cu mențiunea că în 2014 a depus candidatura un independent în plus.
  • În ceea ce privește candidaturile rămase definitive, în 2014 numărul nu s-a schimbat față de cele depuse, iar în 2019 numărul a scăzut de la 23 la 13.
  • În 2024, nouă partide/alianțe au depus numărul maxim de candidați, adică 43. La extrema cealaltă se numără Partidul Oamenilor Liberi, cu un candidat.

Participarea femeilor la procesul electoral

  • Pentru alegerile din iunie, partidele și alianțele electorale au înaintat 171 de candidate (32%) și 364 candidați de sex masculin (68%). În 2019, 31% din candidați au fost femei, deci nu există o creștere în 2024. Comparativ, în prezent, 5 din 33 de europarlamentari din femei (15%).
  • În plus, șase din șapte candidați independenți sunt bărbați.
  • Cele mai multe candidate se regăsesc pe listele REPER, AUR și SOS România (39%), urmate de PSD+PNL (37%). Alianța Dreapta Unită a înregistrat 35% candidate. La UDMR procentul candidatelor se ridică la 30%, iar la PUSL la 23%.
  • La nivel de partid cele mai echilibrate sunt USR (12 F/11 M) și PSD (12 F/11 M). Doar un sfert din candidații liberali sunt femei – 5 din 20. La UDMR 13 din 43 de candidați sunt femei.
  • Analiza datelor arată că 10 din 15 partide/alianțe au inclus o femeie în primele trei locuri. La Alianța Dreapta Unită prima femeie de pe listă este pe locul cinci (Cristina – Mădălina Prună), iar la Alianța PSD+PNL se regăsește pe locul 3 (Gabriela Firea). La AUR cel mai sus poziționată femeie este pe locul 4 – Teodorescu Maria – Georgiana.
  • Trei partide au propus femei pe primul loc: SOS România, PAD și ARS. PSD-PNL au declarat public că vor pune o femeie pe primul, însă lista este deschisă de europarlamentarul Mihai Tudose.
  • Reper este singurul partid care a folosit o listă de tip fermoar (în funcție de sex), adică a pus alternativ candidații de sex masculin, respectiv feminin (cel puțin în prima jumătate a listei).

 

Statistici privind ocupația candidaților

  • Cele mai frecvente ocupații sunt: pensionar (54), director/manager/administrator, deputat (23), antreprenor, avocat, europarlamentar (20.)
    • În cazul PSD+PNL, un sfert din candidați sunt deja europarlamentari (12), 5 sunt directori, 5 sunt deputați, trei sunt secretari de stat și câte 2 sunt senatori, vicepreședinte de CJ, manager sau profesor. Aceste date arată că listele PSD+PNL se bazează pe candidați care sunt deja în poziții politice din administrație.
    • La ADU, 7 sunt deputați, iar 2 sunt europarlamentari. Șase candidați se încadrează în categoria director, iar 3 la manager. Candidează și un primar, respectiv un viceprimar, dar și un senator.
    • AUR a pus pe listă cinci profesori universitari și 3 conferențiari, cinci deputați, cinci avocați și patru directori din mediul public sau privat. În listă sunt incluși un europarlamentar, un senator și trei consilieri parlamentari.

 

  • În cazul bărbaților, cei mai mulți sunt pensionari (42), directori, manageri, administratori, antreprenori sau europarlamentari (18). 17 dintre aceștia sunt deputați. În cazul femeilor, cele mai multe sunt pensionare (12), manager (10) sau profesor sau director (9).
  • În ceea ce privește profesiile, cele mai frecvente categorii sunt cea de inginer (diverse tipuri – 18%), economist (16%) sau jurist (12%).

 

 

Verificarea semnăturilor de susținere și validarea candidaturilor

  • Numărul de semnături este printre cele mai prohibitive din UE și ar trebui redus. Numărul de semnături nu ar trebui să reprezinte o barieră, ci mai degrabă o dovadă a faptului că partidele sau candidații au parte de o susținere rezonabilă.
  • În lipsa unei proceduri realiste de verificare și validare, numărul mare de semnături nu face decât să reducă artificial numărul de competitori și să avantajeze partidele mari, care au resurse. Potențialele nereguli sunt oricum dificil de demonstrat (mai multe detalii în raport)
  • Procedura de verificare ar trebui să fie publică și accesibilă din timp.
  • BEC ar trebui să publice alături de lista de candidaturi propusă și numărul de semnături declarat de către partidul politic sau candidatul independent.
  • Legea nu permite observarea acestui proces – EFOR a solicitat accesul la procedurile de verificare, iar BEC ne-a răspuns că nu există reglementări care să permită accesul.

 

 

Proiect cofinanțat de Uniunea Europeană. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat cele ale Uniunii Europene sau ale Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură (EACEA). Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea care acordă finanțarea nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.