De când a izbucnit scandalul cărnii de cal ma tot gândesc cu nostalgie cum, recruţi mici şi proşti ȋn armata RSR, primeam pachete cu mâncare de acasă, după obiceiul din acele timpuri. Meniul meu favorit era din pachetul unui coleg, de fel tătar din Constanţa, căruia ai lui ȋi trimeteau un excelent güdem facut ȋn casă, din cal şi Dumnezeu ştie din mai ce animal exotic, cel puţin pentru bucătărie. Cum şi de unde făceau rost de atare materie primă, ȋn asprii ani ’80, nici nu vreau să mă gândesc; cum nu contează nici faptul că tipul respectiv a ajuns, mult mai târziu, după glaciaţiune, cumva implauzibil, deputat PRM.
Ce e de facut azi? Cititi aici.