Cazul GDF. Jos coșul!

Pe site-ul ANRE au fost „scăpate” niscaiva rapoarte interne de monitorizare a pieței de gaze.  Din ele reiese că GDF Suez importa gaz de la compania soră din Ungaria, la preț ceva mai mare decât de la Gazprom, cerând apoi recunoașterea integrală a costurilor în prețul reglementat la consumatorul final.  E drept că impactul asupra consumatorului final reglementat e probabil infim, așa, o ciupeală – diferențele mari de preț sunt în luni cu importuri mici, importul de la GDF Ungaria e cam jumate din totalul importului lui GDF, în plus o parte din importurile cu pricina poate se duce în piața „liberalizată”.  Mai interesant din acel raport e că Elcen – companie de stat și, deci, fraierul fraierilor – a cumpărat la cel mai mare preț de import, cu vreo 15% mai mare decât prețul mediu de import la care cumpărau toți ceilalți, adică pierzând vreo 300,000 de euro în septembrie din cauza asta.

Partea cu adevărat interesantă e chestiunea transparenței.  La solicitarea Hotnews, dl Havrileț a spus că, dacă într-adevăr acele rapoarte au fost publicate fie și un minut pe site, cei responsabili vor da socoteală.

Câteva întrebări care mă macină în urma acestei lecturi.

1. De ce ANRE secretizează informații privind componentele prețului reglementat pe care mă forțează, prin reglementări, să îl plătesc? A se reține, faptul că piața nu e liberalizată înseamnă că ANRE mă obligă să cumpăr de la un singur furnizor energie la preț reglementat; iar prețul gazului de import e o componentă a acestui preț reglementat la consumator. ANRE ar trebui să publice integral componentele de preț reglementat pentru furnizorii reglementați și informații suficiente cât să-mi dau seama care e cel mai mic preț la care ar fi putut cumpăra furnizorul meu.

2. De ce informația „prețul la care cumpără compania de stat Elcen” trebuie să fie secretă? De ce nu trebuie să știu că Elcen cumpără scump, în exact același mod în care Hidroelectrica vindea ieftin?  Parcă aud din nou răspunsuri de genul, „sunt secrete comerciale”, exact argumentul care ni se dădea și cu Hidroelectrica. S-o lămurim – se teme cumva statul român să nu afle concurenții lui Elcen ce preț „avantajos” obține Elcen și să-i fure strategiile comerciale, sau cum?

3. De ce ANRE spune azi că e imposibil ca OPCOM să devină bursă de gaz (asta însemnând pur și simplu în primă instanță o platformă unde companii ca Romgaz să vândă la licitație, iar companii ca Elcen să cumpere la licitație, nu-ți trebuie o piață complet funcțională), în condițiile în care, cu câteva luni în urmă, România s-a angajat față de FMI ca de la 1 ianuarie 2013 să aibă platforma de gaz operațională, adică nu părea nimic nefezabil atunci, dar pare brusc acum, că ne apropiem de termen? Mie mi se pare urgent ca tocmai companiile astea de stat să nu mai vândă ieftin și să cumpere scump, vreau licitații transparente, nediscriminatorii și centralizate (da, ați mai auzit undeva asta – vă asigur că mă interesează doar pentru companiile de stat).

 

Sunt de acord că unele informații „cu caracter comercial” ar trebui să fie secrete, într-o piață concurențială. Foarte bine, desființați întâi nenorocitul de „coș de gaze” și liberalizați odată piața, nu mai reglementați prețul la consumatorul final, din cauza căruia avem toate ciudățeniile Pământului în sectorul ăsta al gazelor.  Putem avea discuția despre „secret comercial” după ce nu mai e cazul de „recunoaștere integrală a oricăror costuri în prețul reglementat către consumatorul final”.  Sau, mai exact, atunci când eu, consumator, voi putea alege între mulți furnizori din piață pe cel cu prețul cel mai bun, iar ANRE nu va mai trebui să dicteze cât plătesc și cui.


Susține EFOR: Dacă ți-a plăcut acest articol și ceea ce facem, ne poți sprijini prin donații sau te poți implica și tu.