Pentru prima dată de când se alocă subvenții pentru partidele politice, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a publicat date privind cheltuielile lunare ale acestora. Măsura este una pozitivă, mai ales în contextul în care subvențiile au crescut semnificativ și au existat câteva dosare penale pentru utilizarea acestora în mod ilegal – alături de probleme administrative – și consolidează transparența cu privire cheltuirea banilor publici. Lipsa datelor și a unor concluzii elaborate limitau accesul unui observator extern la înțelegerea, cel puțin generală, a modului în care partidele cheltuie banii publici; singurele informații disponibile, cu oarecare întârziere, erau concluziile din rapoartele anuale ale AEP și ale Curții de Conturi. Așadar, deschiderea datelor este un proces important, care ne permite să înțelegem mai bine destinația banilor.
Următorul pas credem că ar putea fi publicarea datelor într-un format deschis, care ar simplifica interpretarea informațiilor. Un raport succint al neregulilor identificate – întrucât aceste fonduri sunt verificate de către AEP – ne-ar ajuta, de asemenea, să înțelegem în ce măsură sunt acestea cheltuite în mod legal, într-un timp mai scurt.
EFOR a analizat datele publicate de AEP pentru luna ianuarie și vă prezintă câteva concluzii:
-
-
- Pentru anul 2021, valoarea totală, conform bugetului anual, este de 162 de milioane de lei. Puteți găsi un grafic cu toate sumele alocate din 2008 până în 2020 pe platforma Bani Partide
- Cele șapte partide care primesc bani sunt PSD, PNL, PLUS, USR, PMP, Pro România și AUR, pentru rezultatele de la locale (25%) și parlamentarele din 2020 (75%)
- Suma totală primită în ianuarie de cele șapte partide este de 19843634.81 lei. Cei mai mulți bani au fost alocați către PSD – 7.64 milioane, PNL – 6.48 milioane, iar cei mai puțini către Pro România și PMP, care au primit fonduri doar pentru rezultatele de la locale
Partidele au cheltuit o sumă considerabil mai mică – 6894663.52 lei, dar fondurile pot proveni și din transferuri mai vechi, întrucât banii necheltuiți la finalul anului nu se returnează
- Toate partidele, cu excepția Pro România, au cheltuit mai puțin decât au primit. Excepție notabilă este și AUR, care a cheltuit numai trei lei, pentru comisioane bancare. De altfel, liderii AUR au declarat că nu vor folosi subvențiile și au inițiat un proiect de lege prin care solicită anularea subvențiilor pentru partidele politice. Conform legii, banii se transferă către partide de AEP, iar partidele care nu vor banii trebuie să renunțe în scris.
- Ca procent de cheltuieli, cei mai mulți bani (41%) au fost cheltuiți pentru presă și propagandă, iar 20% din fonduri au fost alocate pentru personal. Partidele au folosit banii și pentru consultanță politică (8%), respectiv sondaje de opinie (7%).
-
- Dacă ne uităm la nivel de partid, observăm că situația este foarte diversă, iar partidele își fac planuri financiare diferite.
PSD, de exemplu, a cheltuit jumătate din fonduri pentru presă și propagandă, la care se mai adaugă alte 12% pe sondaje de opinie, plus 8% pe consultanță politică; personalul ocupă 22% din cheltuieli.
PNL a cheltuit sume importante pentru promovare – 60% din fonduri pentru presă și propagandă, 15% consultanță, respectiv 9% pentru sondaje. Personalul a ocupat ceva mai puțin, 7% din cheltuieli
USR, în schimb, a cheltuit 56% din bani pentru personal și un sfert pentru chirii și utilități. Și PLUS a cheltuit un procent similar pentru personal, respectiv o treime pentru onorarii (avocați, executori și experți).
Pro România a alocat 83% din fonduri pentru investiții pentru bunuri, iar PMP a împărțit cea mai mare parte a subvențiilor între presă și propagandă (66%) și personal (25%). PMP este singurul partid care a investit în spoturi publicitare (13980.6 lei).
Raport realizat în cadrul unui proiect finanțat de Bureau of International Narcotics and Law Enforcement Affairs (INL), implementat de Expert Forum în parteneriat cu CEELI Institute și International Foundation for Electoral Systems (IFES).