Camera Deputaților se pregătește să modifice Legea 334/2006 privind finanțarea politică (comentarii privind proiectul de lege)

Expert Forum a transmis comentarii către Comisia Juridică a Camerei Deputaților cu privire la PL-x nr. 516/2023 Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale. Inițiativa Partidului Social Democrat preia cea mai mare parte din proiectul propus de Autoritatea Electorală Permanentă în 2022. Proiectul a trecut tacit de Senat, fără modificări și fără dezbateri.

Citiți toate comentariile (pdf) și (doc)

Vezi și comentariile trimise la proiectul elaborat de AEP,  alături de Coaliția pentru Cod Electoral +
comentariile EFOR la forma actualizată a proiectului (după dezbaterea publică)

 

Câteva dintre principalele teme cu privire la care am trimis comentarii sunt:

Subvenții și publicitate politică

  • Limitele pentru alocarea de subvenții nu au fost modificate, ceea ce înseamnă că partidele o să primească în continuare sume importante de bani. EFOR a propus fie introducerea unui sistem de tipul cost per vot (indexabil anual), fie reducerea limitelor superioare pentru alocările anuale la cel mult 0.02% din PIB, de la 0.04%. De asemenea, am solicitat ca AEP să justifice cum se formează bugetele pentru subvenții și să nu mai poată nu poate iniția propuneri de rectificări bugetare fără a exista cereri prealabile nejustificat. Reamintim că în 2021 subvențiile ar fi ajuns la 446 de milioane anual, dacă se aproba solicitarea AEP de suplimentare.
  • Legea definește publicitatea politică, ceea ce este pozitiv și impune condiții de marcare a materialelor, precum și de raportare. Referitor la publicarea informațiilor legate de contractele pentru servicii de publicitate, legea ar trebuie să specifice clar că partidele politice publică și prestatorul final (editorul care poate fi portalul online, de exemplu), nu doar furnizorul intermediar care primește banii și îi distribuie mai departe. Chiar dacă este un element pozitiv introducerea de raportări (lunare, trimestriale și anuale), acestea ar trebui să fie suficient de detaliate și să arate cine este beneficiarul final al fondurilor.
  • Prin art 24 (1) se reduce spectrul încălcărilor pentru care AEP poate suspenda acordarea subvenției. În legea actuală, o mare parte dintre referințe sunt legate de obligațiile de transparență. Prin reducerea acestei liste, partidele politice pot fi încurajate să încalce legislația.
  • Lista de destinații pentru subvenții este detaliată excesiv. Anumite destinații ale cheltuielilor pentru subvenții (art 25) sunt neclare și pot conduce la cheltuieli contrare bunelor practici legate de utilizarea fondurilor publice. Câteva exemple sunt cheltuielile pentru construcții, terenuri și amenajarea terenurilor sau  invitarea în țară a unor delegații pe cheltuiala părții române, inclusiv cheltuieli pentru însoțitori. De asemenea, proiectul de lege permite folosirea fondurilor pentru despăgubiri, amenzi, confiscări, penalități, dobânzi sau majorări de întârziere, accesorii, ceea ce implică faptul că partidele pot folosi bani publici pentru a acoperi sancțiuni. Înțelegem că unele partide obțin bani în cea mai mare parte din subvenții și nu pot acoperi astfel de cheltuieli din alte fonduri, însă adoptarea acestei soluții nu rezolvă problema surselor de finanțare a partidelor. Mai mult creează condiții injuste față de partidele politice care nu au acces la resurse publice.
  • Subvențiile ar trebui cheltuite până finalul anului, iar dacă nu sunt cheltuite ar trebui returnate. Reglementarea actuală permite partidelor să păstreze banii, creând discriminări și încălcând Legea 500/2002 privind finanțele publice.
  • Limita pentru acordarea subvențiilor s-a redus, de la 50 la 25 de consilieri județeni/generali. Cu toate acestea, numărul de partide eligibile nu se mărește. Propunem scăderea pragului și legarea acestuia de un număr de mandate de consilier local sau primar, pentru a permite cu adevărat partidelor care nu au reprezentare la nivel național să poată accesa fonduri.

Campania electorală

  • Creșterea limitelor pentru contribuții la campania electorală, prin introducerea în art 30 a unei reglementări care stabilește ca partidele politice pot contribui la campanie cu o sumă egală cu cea pentru candidați. Prevederea le va permite partidelor care primesc subvenții să transfere și mai mulți bani în campanie, crescându-și și mai mult influența în perioada electorală.
  • Proiectul restrânge transparența contribuțiilor înregistrate în campanie prin faptul că stabilește că acestea sunt publicate doar la 30 de zile după finalizarea campaniei. Alin. 17 al articolului 28 încalcă grav dreptul la informare și la transparență. Conform cadrului legal actual nu există niciun fel de reglementare care să ofere transparență în timpul campaniei electorale, însă, în practică, AEP a publicat de regulă săptămânal contribuțiile, chiar dacă nu în același format. Faptul că aceste informații se publică la o lună după finalizarea campaniei electorală, limitează grav dreptul alegătorilor, observatorilor și a mass media de a înțelege cum se finanțează campania electorală. Această propunere este contrară Codului bunelor practici în materie electorală al Comisiei de la Veneția, precum și recomandărilor celor mai recente rapoarte de monitorizare a alegerilor, publicate de ODIHR.
  • Legea nu ține cont de inovațiile tehnologice, inclusiv legat de intervenția terților (entități care pot sprijini indirect competitorii electorali) în campaniile electorale, care potrivit legii actuale nu pot contribui la campanie. Este interpretabil ce înseamnă realizarea de materiale în regie proprie în contextul inovațiilor tehnologice, greu de controlat. Spre exemplu, candidații sau suporterii acestora pot produce filme pe care le postează pe rețelele de socializare, care pot fi realizate în regie proprie, fără costuri subcontractate și pe care nu le declară. Considerăm că legea ar trebui să țină cont și de aceste aspecte și să își propună și reglementarea pe cât posibil a mecanismelor noi de comunicare.
  • Au fost reduse nejustificat cuantumurile pentru categoriile pe care pot cheltui bani competitorii electorali. De exemplu, promovarea prin metode online cu limita de 25% este limitativă în contextul în care campaniile electorale tind să se îndrepte tot mai mult în această direcție. Limitele ar trebui crescute.
  • Întrucât s-a eliminat obligația de a publica rapoartele de venituri și cheltuieli pentru alegeri în Monitorul Oficial, nu este clar care sunt reglementările care se aplică acestora conform proiectului de lege.

Finanțarea partidelor politice

  • Proiectul trebuie să definească ce sunt formațiunile nepolitice.
  • Condițiile pentru ca donația unei persoane să rămână confidențială nu mai sunt clare, având în vedere că au fost abrogate anumite alineate ale art. 11.
  • Termenul pentru restituirea împrumuturilor este prelungit nejustificat de la 3 la 5 ani. Mai mult, legea ar trebui modificată pentru a nu mai permite transformarea împrumuturilor în donații.

Funcționarea AEP și control

  • La condițiile de angajare a directorului general al Departamentului de control al finanțării partidelor politice și campaniilor electorale lipsesc anumite criterii care ar consolida procesul de numire. Având în vedere că potrivit propunerii legislative poate fi numită orice persoană din AEP cu studii economice sau juridice, cu zece ani de experiență,de către o comisie externă numită de președintele AEP, considerăm că se impun limitări care afectează competiția. De asemenea, ar putea fi introduse criterii suplimentare, care să limiteze numirea unei persoane cu profil sau interese de natură politică. Nu este clar cum poate o comisie externă să numească directorul.
  • Rapoartele de control ar trebui publicate în integralitate sau într-o formă mai extinsă, întrucât forma actuală nu relevă problemele identificate la partide sau la competitorii electorali

Alte teme pe care ar trebui să le includă legislația

  • Ca logică, legea ar trebui să redeschidă subiectul listei limitative de materiale electorale outdoor folosite pentru campanie. Astfel, limitarea la utilizarea de afișe reduce semnificativ modalitatea de promovare a competitorilor fără resurse semnificative sau care își fac campanie la nivel local, creând condiții inegale pentru campanie. Ar trebui revizuită lista tipurilor de materiale outdoor care pot fi folosite.
  • Legea nu adresează problema recurentă a reglementării precampaniei. Experiența ne arată că fondurile din subvenții au fost folosite masiv chiar înainte de începerea campaniei electorale, cu scop direct pentru promovarea competitorilor electorali. Cu toate acestea, aceste cheltuieli nu sunt incluse în rapoartele de campanie, iar materialele de propagandă nu sunt raportate ca atare. Partidele care primesc subvenții au un avantaj semnificativ în acest context.
  • Legea ar trebui să confere AEP atribuții suplimentare de control, care să permită intervenția pentru a constata abuzul de resurse publice, de exemplu. Atât în ceea ce privește finanțarea campaniei electorale, cât și a partidelor politice, AEP ar trebui să aibă mai multe mecanisme suficiente de control a încălcărilor legii prin intervenții rapide, mai puțin orientate pe verificarea documentelor post-eveniment. AEP ar trebui să aibă capacitatea de a realiza controale, inclusiv în timpul campaniei electorale, pentru a depista încălcările legislației pe teren. De exemplu, AEP nu are capacitatea de a monitoriza abuzul de resurse publice în timp real, verificând documentele după finalizarea campaniei electorale. Acest fapt este remarcat și în raportul ODIHR pentru alegerile parlamentare din 2020: ”Per ansamblu, cadrul de reglementare nu asigură transparența finanțării campaniilor și eficiența supravegherii, din cauza lipsei unei raportări intermediare și a puterilor limitate ale AEP de a identifica veniturile și cheltuielile neraportate.” De asemenea, ” AEP efectuează verificări cu privire la respectarea legii, termenelor limită, sau regulilor de raportare, dar nu are putere să desfășoare auditarea financiară reală a sumelor.”
  • Având în vedere transparența limitată cu privire la funcționarea partidelor, legea ar putea prevede ca cel puțin partidele care primesc subvenții să îndeplinească anumite obligații legate de actualizarea paginilor web cu privire la numărul total de membri, date de contact pentru conducerea partidelor și filialele județene și locale, precum și date de contact ale persoanei responsabile cu implementarea prevederilor Legii 544/2001, care se aplică partidelor din această categorie.

Contact: Septimius P​â​rvu, Expert electoral, [email protected]​, 0787.638.315

Sursa foto
Image by jcomp on Freepik

 

Proiect derulat de:

 

Proiect derulat de Asociația Expert Forum în parteneriat cu Asociația Română Pentru Locuințe Casa Plus, Euroland Banat, Centrul pentru Resurse Civice și Colegiul Național „Mircea Eliade” Resița, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro. ”Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă”


Susține EFOR: Dacă ți-a plăcut acest articol și ceea ce facem, ne poți sprijini prin donații sau te poți implica și tu.