Am transmis AEP comentarii legate de ghidurile pentru finanțarea campaniei electorale

Expert Forum a transmis comentarii cu privire la proiectul de hotărâre a Autorității Electorale Permanente privind aprobarea Ghidului finanțării campaniei electorale la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024, respectiv proiectul de hotărâre a Autorității Electorale Permanente privind aprobarea Ghidului finanțării campaniei electorale la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024.

Comentariile EFOR pot fi citite mai jos.


În primul rând, considerăm că anumite reguli pentru cele două tipuri de alegeri nu sunt uniformizate. Deși legislația privind finanțarea partidelor politice și campaniilor electorale nu a fost modificată pentru a reglementa mai eficient și echitabil finanțarea campaniei în contextul alegerilor comasate, considerăm că anumite aspecte nu pot fi tratate complet separat, fără a ține cont de faptul că cele două tipuri de alegeri se desfășoară concomitent.

Comentarii referitoare la proiecte

1. Deși fiecare ghid în parte menționează că un mandatar financiar nu poate lucra cu mai mulți competitori electorali pentru același scrutin, ghidurile ar trebui să menționeze și dacă un mandatar financiar poate lucra cu același competitor pentru ambele tipuri de alegeri sau cu mai mulți competitori care participă la scrutine diferite.

2. Ghidurile ar trebui să specifice modalitatea de raportare a veniturilor și cheltuielilor, dar și de publicare a datelor de către Autoritatea Electorală Permanentă. În ceea ce privește primul aspect, ar trebui să menționeze dacă pentru raportare se va utiliza în vreun fel aplicația dezvoltată de Autoritatea Electorală Permanentă sau raportarea se va face exclusiv pe email. Referitor la publicarea datelor, având în vedere lipsa unor reglementări legale clare în acest sens (de exemplu, raportare intermediară – a se vedea și punctul 10), solicităm AEP să definească modul în care se vor publica datele despre venituri și cheltuieli în timpul campaniei electorale. Pentru a asigura transparența, ar trebui ca aceste date să se publice cel puțin săptămânal, detaliat la nivel de competitor politic, iar sursele de venituri să fie publicate defalcat (subvenții, fondurile private ale partidului sau venituri declarate de candidat – venituri proprii, donații, împrumuturi). Publicarea ar trebui să se facă în formate deschise, care să permită prelucrarea de către terți. Reamintim că la alegerile parlamentare din 2020, EFOR a atras atenția că nu s-au publicat date detaliate legate de candidați și notăm faptul că finanțarea campaniei, precum și înțelegerea acesteia de către observatori și publicul larg sunt o parte componentă esențială pentru integritatea procesului electoral.

3. Formatul de afiș din legile electorale și din ghiduri (ex: articolul 19 (2) a pentru europarlamentare) sunt în contradicție cu art. 36 (2) a din Legea 334/2006 (500 mm o latură și 300 mm cealaltă latură vs 500 mm o latură și 350 mm cealaltă latură). Reamintim că acesta a fost un subiect care a generat neclaritate și la alegerile anterioare și ar trebui tratat înainte de începerea campaniei electorale.

4. Din formularea de la art. 13 (locale) și 11 (europarlamentare) se subînțelege că o persoană poate dona echivalentul a 200 de salarii minime brute pe țară pentru fiecare candidat, la fiecare dintre cele două tipuri de alegeri. Ambele ghiduri ar trebui să facă referire mai clar la limita maximă per an, pe persoană, indiferent de scrutin, mai ales că urmează în toamnă încă două runde de alegeri. Considerăm că s-ar putea include o limită totală per an pentru un donator persoană fizică, de 200 de salarii, precum cea stabilită pentru donațiile persoanelor fizice pentru partidul politic. În contextul actual, practic, un donator nu ar avea o limită pentru donații.

5. Deși la art. 11 (europarlamentare) și art. 14 (locale) se stabilește o limită de 10 salarii pentru plata donațiilor prin cont bancar, considerăm că valoarea ar putea fi raportată la suma totală, pentru ambele tipuri de alegeri. Teoretic, conform reglementărilor propuse, o persoană ar putea dona echivalentul a 66,000 de lei în numerar, ceea ce reprezintă o valoare semnificativă. Așadar, un donator nu ar trebui să poată dona mai mult decât echivalentul a 10 salarii în total, pentru ambele scrutine. Mai mult, această valoare ar putea chiar scăzută, pentru a asigura o transparență cât mai mare.

6. Limitele totale pentru venituri și cheltuieli se cumulează pentru cele două tipuri de alegeri. Pornind de la logica art 40 din legea 334/2006, care stabilește că ”Atunci când un candidat este propus pentru mai multe funcții într-o campanie electorală, limita maximă a cheltuielilor ce pot fi efectuate se stabilește la valoarea cea mai mare, potrivit art. 37”, ar trebui să se impună o limită maximă pentru partidele sau candidații care intră în competiție pentru ambele scrutine, care să fie mai redusă decât valoarea cumulată a sumelor maxime permise pentru cele două campanii.

7. Ar trebui să se specifice care este limita maximă pentru împrumuturile acordate candidaților, care să fie legată de valoarea maximă a contribuțiilor candidaților pentru campania electorală.

8. Pentru a facilita urmărirea cheltuielilor, pe baza materialelor de propagandă realizate, codurile alocate mandatarilor financiari ar putea include și o referință la tipul de alegeri pentru care a fost alocat codul respectiv. De exemplu, ar putea include litera L sau prescurtarea EUR.

Alte aspecte

9. Deși ghidurile specifică faptul că nu se pot produce materiale în regie proprie de către competitorii electorali, legislația nu ține cont de evoluțiile tehnologice și de promovarea prin intermediul terților în mediul online. EFOR a arătat că unele partide politice se folosesc de pagini social media care nu au un profil politic declarat, dar care în fapt promovează un partid sau o persoană politică. Mai mult, unele partide pot desfășura campanii care fac referire la anumite teme de politici publice, dar care sunt pregnant politice – deși fac cheltuieli prin intermediul unor astfel de pagini, acestea nu sunt monitorizate și posibil nici nu sunt declarate în campania electorală. Considerăm că metodologia AEP de a monitorizare a cheltuielilor în social media ar trebui făcută publică.

10. Pentru a crește transparența și integritatea procesului, considerăm că AEP ar trebui să acționeze proactiv, prin monitorizarea activă a campaniei electorale și nu doar prin verificarea documentelor post-eveniment. AEP ar trebui să aibă capacitatea de a realiza controale, inclusiv în timpul campaniei electorale, pentru a depista încălcările legislației pe teren, inclusiv cu privire la aspecte precum abuzul de resurse publice. Acest fapt este punctat și în raportul ODIHR pentru alegerile parlamentare din 2020: ”Per ansamblu, cadrul de reglementare nu asigură transparența finanțării campaniilor și eficiența supravegherii, din cauza lipsei unei raportări intermediare și a puterilor limitate ale AEP de a identifica veniturile și cheltuielile neraportate.” De asemenea, ” AEP efectuează verificări cu privire la respectarea legii, termenelor limită, sau regulilor de raportare, dar nu are putere să desfășoare auditarea financiară reală a sumelor.” Nu în ultimul rând, rapoartele de control publicate de AEP la finalul procesului ar trebui să fie mai detaliate, pentru a înțelege care sunt concluziile evaluării realizate de către instituție.


Susține EFOR: Dacă ți-a plăcut acest articol și ceea ce facem, ne poți sprijini prin donații sau te poți implica și tu.