Comentarii referitoare la proiectele de ghiduri privind finanțarea campaniilor electorale din noiembrie și decembrie 2024

EFOR a transmis comentarii referitoare la proiectele de ghiduri privind finanțarea campaniilor electorale din noiembrie și decembrie 2024, puse în dezbatere publică de AEP. De asemenea, reprezentații EFOR vor participa la dezbaterea publică organizată pe 5 septembrie.

• Ar putea fi clarificat mai bine dacă trebuie marcate toate materialele de promovare electorală online. Legislația prevede că nu se pot realiza materiale în regie proprie și faptul că se pot efectua cheltuieli doar de către competitorii electorali, însă se pot posta materiale care nu sunt plătite (de exemplu un text despre o intalnire cu alegătorii, care nu are o imagine atasata sau o poziție despre o politică publică). Din experiențele anterioare, au existat confuzii în rândul competitorilor electorali dacă și aceste materiale trebuie marcate. Pentru a evita confuziile, ghidurile ar putea explica dacă se marchează atât materialele/posturile plătite, cât și cele neplătite.
• Ghidurile ar putea explica mai bine situația în care se produc materiale cu caracter electoral, fără costuri, de către terți (cetățeni, publicații online etc) și sunt folosite pentru promovarea sau denigrarea unui competitor electoral.
• Vă rugăm să menționați dacă un candidat/partid poate distribui cărți ca materiale electorale dacă sunt marcate cu informațiile solicitate de lege. Pot fi încadrate, de exemplu, în art 19 (3) din Ghidul pentru alegerile prezidentiale – ”Prin materiale tipărite din aceeași categorie cu broșurile și pliantele se înțelege materialele tipărite pe suport hârtie, precum calendare, fluturași și altele asemenea.”
• Ghidurile ar putea defini dacă se pot folosi de către competitorii electorali servicii de distribuire de mesaje electorale de tip SMS.
• Ghidul ar trebui să definească modul în care trebuie marcate materialele de promovare electorală publicată pe platforma de tip on-demand. Chiar dacă acestea s-ar putea încadra în categoria materialelor online, ar fi necesare clarificări. Reamintim că pentru alegerile din iunie a fost emisă o instrucțiune de către CNA, care are însă efecte legale limitate.

• Rapoartele de venituri și cheltuieli publicate pe portalul www.finantarepartide.ro după alegerile din luna iunie sunt minimale și nu conțin datele solicitate de către lege. De asemenea, nu conțin aceleași informații cu cele publicate în MO. La PSD+PNL (europarlamentare), de exemplu, nu este detaliată informația, RVC cuprinde doar un total. La AUR este doar un total la venituri și nu include sume detaliate per candidat.
• Competitorii electorali ar trebui să completeze detaliat și complet sursa împrumuturilor (de la persoane fizice sau juridice/instituții de credit). În multe cazuri, la alegerile din iunie, s-a inclus doar specificatia împrumuturi.
• Stabilirea unei obligații de a depune anexele legate de listele de furnizori și materialele de propagandă în format electronic. Pentru alegerile din iunie unele dintre declarații nu pot fi citite întrucât au o calitate foarte slabă.
• Având în vedere suprapunerea celor 2 tipuri de alegeri și faptul că fiecare competitor electorale va folosi un cod diferit pentru marcarea materialelor electorale și pentru raportări, pentru a facilita urmărirea cheltuielilor de către observator sau public, codurile ar putea conține în denumire si tipul de scrutin pentru care se foloseste. De exemplu, P1234 sau PR1234.

• Ar trebui introdusă o limită superioară pentru donațiile/împrumuturile făcute de o singură persoană. Formularea actuală limitează cât pot primi competitorii, dar nu și cât poate dona/împrumuta o persoană fizică sau juridică. În practică, o persoană poate contribui la campania mai multor candidați sau partide în același timp, fără limită. În raportul de monitorizare a alegerilor de către coaliția VotCorect am constatat că în cazul anumitor partide au existat candidați aflați pe locuri ce nu sunt eligibile care au declarat contribuții semnificative, din împrumuturi, mult peste veniturile anuale ale acestora. Se ridică semne de întrebare legitime cu privire la interesul acestora de a finanța o campanie care cel mai probabil nu le va aduce un mandat, precum și suspiciuni privind posibila finanțare indirectă a campaniei de către terți sau finanțarea campaniei de către un număr mic de persoane interesate care folosesc candidații ca intermediari. Reamintim că după alegerile din 9 iunie, raportul final de observare publicat de Coaliția VotCorect a recomandat: ”Pentru a crește transparența finanţării campaniei electorale, autoritățile ar putea introduce cerințe prin care identitatea donatorilor sau persoanelor care împrumută candidații pentru campaniile electorale peste o anumită limită să fie publică, similar procedurilor pentru finanțarea partidelor politice.”
• Legislația electorală prevede că partidele politice pot cheltui fonduri pentru propria promovare (publicitate politică), fără a exista limitări de timp în relație cu perioada de campanie electorală. În același timp, legislația prevede condiții mai restrictive pentru finanțarea campaniilor electorale. Cele două tipuri de cheltuieli se pot suprapune. Cel mai recent raport EFOR cu privire la cheltuirea subvențiilor a arătat că ”Partidele au continuat să aloce sume semnificative de bani pentru promovarea partidului sau a unor membri a acestuia în paralel cu desfășurarea campaniei electorale. Partidele au cheltuit 34 de milioane de lei pentru promovarea partidului (presă și propagandă / spoturi publicitare) în lunile mai și iunie” (https://expertforum.ro/subventii-partide-6luni-2024/). Atât legislația electorală, cât și ghidurile definesc care sunt caracteristicile unui material de propagandă electorală, fără a exista totuși o definiție a publicității politice. Ca exemplu, cheltuielile realizate de către PNL în campania de promovare a cărții președintelui partidului, Nicolae Ciucă, au ridicat mai multe întrebări cu privire la modul în care partidele pot folosi legitim fonduri pentru propria promovare, fără a intra în categoria de cheltuieli electorale. Chiar dacă aceste materiale nu îndeplineau cumulativ condițiile de la art 36 (7) din Legea 334/2006, putem discuta despre un impact asupra campaniei electorale și deci crearea unei situații de avantaj. Reamintim că au existat decizii ale unor birouri electorale de circumscripție (Sălaj, Timișoara), care au considerat că aceste materiale pot fi considerate de propagandă electorală. Considerăm că definiția materialului electoral poate fi clarificată și extinsă, pentru a limita posibilitatea ca fonduri pentru promovarea partidului să fie folosite în fapt indirect pentru promovarea unui competitor electoral în timpul campaniilor electorale.