[UPDATE] Comentarii privind proiectul de OUG pentru alegerile parlamentare și prezidențiale din 2024

[UPDATE] Niciuna dintre propunerile EFOR nu a fost inclusă în OUG. Menționăm și că EFOR a participa la o întâlnire cu reprezentanți ai AEP pe 24 iulie pentru a discuta propunerile legate de OUG.

---

Autoritatea Electorală Permanentă a publicat Proiectul de ordonanță de urgență a Guvernului privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2024 și a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024 pe 23 iulie 2024. Coaliția Vot Corect a trimis câteva comentarii legate de OUG, dar și cu privire la cadrul legislativ în general, care se pot regăsi mai jos.

Comentarii generale legate de organizarea alegerilor

 

Comentarii privind Proiectul de ordonanță de urgență a Guvernului privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2024 și a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024[1] 

 

1. Contextul legislativ general

 

Coaliția VotCorect a subliniat deja la începutul lunii iulie că programarea alegerilor parlamentare și prezidențiale în trei duminici consecutive este de natură să creeze confuzie în rândul electoratului, să îngreuneze organizarea procesului electoral și să reducă transparența și coerența acestuia, în mod nejustificat^[2].

 

Proiectul de ordonanță de urgență a Guvernului privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2024 și a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024 rezolvă unele dintre aspectele tehnice legate de organizarea alegerilor. În același timp, chestiuni esențiale precum modul de reglementare a campaniei electorale (opțiuni limitate de promovare care reduc competitivitatea, reglementări insuficiente pentru campaniile online), finanțarea acesteia (precampanie cu transparență redusă, transparența sursei unor venituri), reprezentarea politică redusă a cetățenilor din străinătate la parlamentare sau sistemul de întâmpinări și contestații electorale (anumite proceduri și termene neclare) rămân nerezolvate. Mai mult, suprapunerea alegerilor aduce provocări noi: suprapunerea campaniilor electorale afectează posibilitatea alegătorilor de a face o alegere informată sau finanţarea campaniilor electorale și raportarea cheltuielilor de campanie aproape concomitent din conturi separate vor pune presiune atât pe competitorii electorali cât şi pe AEP și au potenţialul de a reduce transparenţa semnificativ. Al doilea aspect ar putea fi chiar mai prevalent decât a fost la alegerile din iunie.

 

În mod pozitiv, OUG nu introduce numeroase reglementări controversate cum s-a întâmplat cu OUG 21/2024. Ideal, aspectele menționate mai sus trebuie soluționate de Parlament, în timp util, însă organizarea alegerilor cu unele lipsuri legislative nu este de dorit. Așadar, considerăm că măcar o parte dintre acestea ar putea fi luate în considerare.

 

Comentariile de mai jos se referă strict la proiectul de act normativ, însă subliniem faptul că multe alte reglementări ar fi trebui introduse sau modificate pentru a asigura competitivitate, integritate, transparență și claritate[3]. Unele dintre aceste recomandări se regăsesc în rapoartele noastre anterioare, însă există și recomandări ale ODIHR cu privire la aspecte precum transparența activității administrației electorale, plângeri și contestații, campaniile electorale și finanțarea acestora[4], pe care le-am reprodus în document.

 

1. Comentarii legate de proiectul de OUG

 

Administrația electorală

 

• Având în vedere faptul că există posibilitatea ca din cauza numărului mare de zile pe care trebuie să le lucreze președintele și locțiitorul biroului electoral al secției de votare să intervină numeroase înlocuiri din funcție, OUG trebuie să stabilească modalități clare și termene specifice pentru aceste schimbări. Aceste reglementări trebuie să acopere inclusiv situații în care o persoană optează să fie președinte doar pentru un tip de scrutin și nu pentru amândouă. Actul normativ trebuie să introducă reguli și pentru schimbarea reprezentanților competitorilor, pentru a asigura funcționarea în condiții bune a birourilor electorale și pentru a reduce anumite abuzuri.
• Faptul că se vor organiza două Birouri Electorale Centrale în paralel ar putea reduce eficiența participării AEP în cadrul procesului electoral, întrucât președintele și vicepreședinții Autorității fac parte de drept din ambele birouri. De asemenea, trebuie luat în calcul și restul de resurse pe care AEP trebuie să le aloce pentru secretariatul tehnic și organizarea procesului. Ne arătăm îngrijorarea cu privire la posibila lipsă de resurse care sunt necesare pentru desfășurarea în condiții optime a procesului electoral.
• 13 (4) din Legea 370/2004 stabilește că ”Nimeni nu poate fi în acelaşi timp membru a două sau mai multe birouri electorale”. Dacă vor fi organizate birouri separate pentru cele două tipuri de alegeri, însă unii membri precum președintele și vicepreședinții AEP trebuie să facă parte din amândouă, trebuie clarificat prin ordonanță cum se aplică reglementarea la această situație. De asemenea, trebuie clarificat dacă membrii care reprezintă competitorii electorali pot face parte din birourile electorale organizate pentru ambele scrutine.
• La articolul XII (2) din OUG, activitatea administrației electorale trebuie să înceteze după finalizarea tuturor plângerilor și contestațiilor, respectiv după validarea rezultatului alegerilor și nu după verificarea proceselor verbale.
• Legislaţia trebuie să prevadă că şedinţele birourilor electorale la orice nivel sunt publice. [5]
• Legea electorală trebuie să prevadă modalități și termene clare pentru contestarea deciziilor tuturor birourilor electorale. De exemplu, în legea pentru alegerile prezidențiale, nu este clar cum se pot contesta deciziile BEC pentru soluţionarea întâmpinărilor şi contestaţiilor care sunt de competenţa sa și în ce termen. Fie legislația electorală trebuie să prevadă condiții și termene, fie să facă trimitere la alte legi care permit astfel de proceduri juridice.[6]
• Termenele pentru plângerile legate de fraudă trebuie să se calculeze de momentul finalizării procesului verbal, nu de la momentul încheierii votării (pentru ambele tipuri de alegeri).
• Legislația trebuie să prevadă termene limită pentru aprobarea/certificarea aplicațiilor folosite la alegeri.

 

Înregistrarea candidaților

 

• Modul de verificare a semnăturilor de susținere a candidaților rămâne problematic, întrucât BEC nu are mijloace eficiente de verificare a unui număr mare de semnături și de a respinge acele dosare care nu îndeplinesc condițiile. Verificarea este mai degrabă sumară și nu există o procedură detaliată de verificare. Înregistrarea şi respingerea înregistrării candidaturilor de către Biroul Electoral Central se fac prin decizie la prezidențiale, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea acestora, fiind prea puțin timp pentru verificarea temeinică a documentelor. Această problemă se regăsește la ambele tipuri de alegeri.

Este necesară introducerea în lege a unui mecanism uniform, eficient şi transparent de verificare a semnăturilor de susţinere. Pentru a detalia procesul de verificare a dosarelor de candidatură, trebuie elaborată și aprobată o procedură pentru verificarea semnăturilor de susținere a listelor de candidați.[7]

• Pentru a încuraja participarea politică, numărul semnăturilor de susţinere prevăzut de lege, atât pentru candidaţii propuşi de partide şi alianţe, cât şi pentru candidaturile independente la prezidențiale, trebuie redus sub 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale, conform recomandărilor Comisiei de la Veneția. Sistemul actual, cu un număr mare de semnături, dificil de verificat, nu descurajează neapărat depunerea de semnături care nu sunt conforme sau nu sunt colectate legal – a se vedea alegerile prezidențiale din 2019, când au existat plângeri pentru un număr de 8 candidați.
• Legislația trebuie să prevadă că listele de candidați care nu respectă criteriile reprezentării ambelor sexe la alegerile parlamentare trebuie să fie nule de drept. BEC trebuie să publice informații mai detaliate cu privire la candidaturile înregistrate (inclusiv vârstă, sex etc), pentru a spori transparența și pentru a asigura posibilitatea reală de a le contesta și de verifica îndeplinirea criteriilor de eligibilitate a candidaților.

 

Campania electorală

 

• Ar putea apărea neclarități cu privire la sesizările privind campania electorală, având în vedere că există două administrații electorale de nivel mediu în paralel, iar campaniile electorale se vor suprapune. Credem că nu va fi foarte clar în anumite cazuri unde trebuie adresate sesizările sau la ce competitor electoral se referă (un partid sau chiar un candidat poate participa la ambele scrutine), ceea ce poate reduce din coerența procesului.
• Legislația trebuie revizuită pentru a elimina reglementările care limitează semnificativ mijloacele de promovare outdoor și pentru a elimina restricțiile nejustificate – interdicția de a folosi materiale de promovare stradală, cu excepția tipăriturilor și panotajului.[8]
• Trebuie reglementat modul în care se va desfășura campania stradală în paralel – vor fi aceleași spații sau spații de afișaj diferite. Reamintim că la ultimele alegeri, BEC a emis mai multe hotărâri cu privire la acest subiect, după începerea campaniei, ceea ce poate crea confuzie.
• Trebuie reglementată marcarea materialelor electorale pe platformele online on demand prin decizii ale CNA și/sau prin amendarea regulilor privind finanțarea campaniei electorale.

 

Observarea alegerilor

 

• Legislația trebuie să permită accesul observatorilor la toate activităţile legate de organizarea şi desfăşurarea alegerilor, la orice nivel al administraţiei electorale, pe durata întregii perioade electorale, inclusiv pentru unele procese cum ar fi verificarea semnăturilor sau observarea centralizării rezultatelor sau renumărării. [9]

Proceduri de vot și votul prin corespondență

 

• La articolul XIII (1) s-ar putea introduce un termen mai concret, cum ar fi până cel târziu în ziua de vineri de dinaintea înaintea zilei alegerilor, la ora 23:59.

 

Unele dintre măsurile privind accesibilizarea procesului electoral, adoptate la alte alegeri, inclusiv cele din iunie trebuie preluate și la alegerile de la finalul anului. Dintre acestea menționăm:

• La parlamentare, alegătorii cu mobilitate redusă care nu sunt înscrişi în lista electorală permanentă a secţiei de votare respective trebuie să poată vota la orice secție.
• Alegătorii trebuie să poată face cereri pentru urnă specială în avans, inclusiv prin intermediul unor platforme electronice, la birourile de circumscripție. Acest tip de procedură trebuie stabilit prin lege și nu prin decizii BEC, la fiecare scrutin în parte.

 

 Informarea alegătorilor

• Trebuie bugetate și desfășurate acțiuni de informare a alegătorilor privind procedurile de la alegerile prezidențiale și parlamentare. Având în vedere numărul scăzut de înscrieri pentru votul prin corespondență, considerăm că trebuie realizată o campanie de informare extensivă pentru a încuraja înscrierile.

 

Contact

Septimius Pârvu, Expert Forum, 0787.638.315, septimius.parvu@expertforum.ro

Maria Krause, Observatorul Electoral, 0723.343.312, maria.krause@votcorect.ro

 

 

[1] https://www.roaep.ro/legislatie/wp-content/uploads/2024/07/oug-alegeri-prezedentiale-si-parlamentare-2024.pdf

^[2] https://expertforum.ro/regulile-democratiei-alegeri-toamna/

[3] https://expertforum.ro/raport-final-observare-9-iunie/

[4] Rapoartele de monitorizare a alegerilor pot fi consultate la https://expertforum.ro/?s=fiecarevot, iar rapoartele ODIHR la https://www.osce.org/odihr/elections/romania

[5] A se vedea și raportul ODIHR pentru alegerile parlamentare din 2020 care recomanda” Ar trebui luată în considerarea sporirea gradului de transparență a procesului de soluționare a litigiilor, oferind acces publicului la ședințele Biroului Electoral Central.” Și

[6] ODIHR recomanda în raportul privind alegerile prezidențiale din 2019: ”Ar trebui examinată oportunitatea introducerii posibilității unui control judiciar asupra deciziilor BEC de către o instanță de judecată cu termen de adjudecare în cadrul perioadei electorale.”

[7] ODIHR (2020): ”Pentru a asigura punerea în aplicare pe deplin a cerințelor legale, ar trebui să se ia în considerare elaborarea unei proceduri specifice pentru verificarea semnăturilor de susținere a listelor de candidați.” și ODIHR (2019): ”Trebuie considerată elaborarea procedurilor specifice de verificare a semnăturilor de susținere care ar trebui să fie făcute publice în timp suficient înainte de procesul de colectare a semnăturilor. Ar putea fi considerată și oportunitatea extinderii perioadei de verificare a documentelor de nominalizare.”

[8] ODIHR a recomandat în 2020: ”Legislația ar trebui modificată pentru a elimina restricțiile nejustificate pe perioada campaniei electorale, pentru a asigura în mod satisfăcător libertatea competitorilor electorali de a se promova.”

[9] ODIHR (2020: ”Pentru a spori transparența, legislația ar trebui să includă prevederi explicite cu privire la dreptul observatorilor de a avea acces la toate etapele procesului electoral.”