us English

Concluziile misiunii de observare a alegerilor parlamentare și referendumului din Republica Moldova din 24 februarie

În Republica Moldova au fost organizate pe data de 24 februarie 2019 alegeri parlamentare și un referendum republican consultativ. Parlamentul este unicameral și compus din 101 membri. Alegerile au fost organizate pentru prima dată după un sistem electoral mixt, care a presupus crearea unui număr de 51 de circumscripții uninominale și 50 de membri aleși pe liste naționale.

Introducerea sistemului electoral mixt nu a beneficiat de susținerea unanimă a actorilor politici și din societate. În 2017 Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (OSCE / BIDDO) și Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) au emis o Opinie comună pentru Republica Moldova cu privire la proiectele de legi pentru modificarea și completarea unor acte legislative prin care au afirmat că introducerea acestui sistem nu este recomandabilă pentru moment.

Referendumul republican a inclus două întrebări: „Sînteți pentru reducerea numărului deputaților din Parlament de la 101 la 61?” și “Sînteți pentru ca poporul să poată revoca (demite) deputații din funcție dacă nu își îndeplinesc corespunzător obligațiile lor?”. Fiecare alegător a primit până la patru buletine de vot, două pentru parlamentare reprezentând circumscripția uninominală și lista națională, respectiv câte unul pentru întrebările aferente referendumului, menționate anterior. Votul la referendum a fost opțional, astfel că alegătorii au putut refuza să semneze pentru primirea buletinelor.

Expert Forum a acreditat în vederea observării alegerilor parlamentare și referendumului un număr de 12 observatori internaționali pentru secții din Republica Moldova și din România. Trei observatori au fost prezenți la Chișinău și în săptămâna 18-25 februarie, pentru a observa procesul electoral, respectarea procedurilor pentru organizarea alegerilor și centralizare rezultatelor. În ziua și preziua alegerilor, aceștia au observat procesul electoral în 17 secții de votare din raioanele Călărași, Orhei, Rezina, Nisporeni și Strășeni. În România, au fost acoperite cinci secții de votare din București (2), Iași, Cluj Napoca și Constanța.

Observatorii EFOR nu au identificat abateri sau fapte grave pe parcursul misiunii de observare, însă am luat la cunoștință informații despre presiuni și acte de violență împotriva unor reprezentanți ai partidelor politice competitoare, abuz de resurse publice, acces dezechilibrat la mass media. În ziua alegerilor, am remarcat potențiale neregularități legate de utilizarea camerelor de filmat, modul de reglementare și aplicare a prevederilor privind continuarea agitației electorale, precum și modul de organizare, respectiv aglomerația din secțiile destinate alegătorilor din Transnistria.


Principalele constatări

Campania electorală și alegerile au avut loc pe un fond agitat, cu acuzații publice din partea competitorilor electorali de exercitare a presiunii asupra liderilor și membrilor din campanie, încălcarea legislației electorale privind finanțarea partidelor politice, acces inegal la resurse pentru promovare și la mass media, un spațiu mediatic polarizat și abuz de resurse publice. Aceste teme au fost reluate și în timpul întâlnirilor membrilor misiunii EFOR cu competitorii electorali.

De asemenea, au fost reclamate presiuni și amenințări de către organizațiile naționale (în speță Promolex) care monitorizează alegerile.

În secțiile observate în ziua votării nu au fost identificate fapte grave care contravin flagrant legislației în vigoare, de natură să perturbeze semnificativ procesul de desfășurare a alegerilor. Reprezentanții administrației electorale de la nivel local și-au desfășurat atribuțiile conform legii și profesionist. Aceștia au comunicat toate informațiile solicitate de observatorii internaționali. Cu toate acestea, au existat aspecte sesizate de reprezentanții EFOR care pot crea vulnerabilități privind desfășurarea alegerilor, legate de continuarea agitației electorale, utilizarea camerelor video, transportul alegătorilor în mod organizat la secțiile de votare sau cunoașterea regulilor de către participanții la procesul electoral.

Considerăm că în majoritatea secțiilor vizitate, procesul s-a desfășurat în condiții normale. În 3 secții vizitate procesul de votare a fost îngreunat de numărul mare de votanți raportat la spațiul disponibil. Un caz aparte a fost secția deschisă la Rezina, unde și-au exercitat dreptul de vot alegătorii din circumscripția 47 (Transnistria). La momentul vizite echipei de observatori, mai mult de 1500 de alegători își exprimaseră dreptul la vot, iar rândul de așteptare număra aproximativ 100 de persoane, atmosfera fiind tensionată. În urma discuțiilor purtate cu personalul secțiilor de votare și în urma observației directe, am constatat că secția deschisă la Rezina fusese aglomerată pe tot parcursul zilei, iar o parte dintre alegători fuseseră transportați în mod organizat începând cu primele ore ale zilei de votare. Un flux similar s-a constatat la secția de votare deschisă la Orhei pentru votanții din Transnistria. Ni s-au transmis acuzații privind mituirea unora dintre alegători, dar aceste informații nu au putut fi verificate sau confirmate.

La nivel național au mai fost identificate și alte probleme, care țin atât de modificări legislative recente, cât și de modul practic de organizare a alegerilor.

La nivel organizatoric, secțiile de votare au fost echipate corespunzător. Cu toate acestea, în unele dintre ele fluxul alegătorilor nu era corespunzător, fapt care a generat aglomerație și suprapunerea persoanelor care primiseră buletinele de vot și ștampila cu cele care așteptau la rând pentru a li se verifica documentele de identitate. Cel puțin trei secții vizitate nu erau încălzite, fapt care genera disconfort membrilor birourilor electorale și alegătorilor.

Pentru prima dată, conform Codului Electoral, agitația electorală a fost permisă și în timpul zilei votului. Competitorii electorali au avut dreptul de a promova teme de campanie electorală și de a interacționa cu electoratul în afara secțiilor de votare; continuarea agitației electorale în secțiile de votare a fost interzisă și a fost sancționabilă, conform legii. În acest context, în jurul secțiilor de votare vizitate din raioanele Nisporeni (2), Strășeni (2) și Rezina (1) au fost identificate materiale electorale și reprezentanți ai partidelor politice, care continuau acțiunile de propagandă. Nu am identificat cazuri de agitație electorală în interiorul secțiilor de votare.

Legislația electorală a inclus pentru prima dată amplasarea unei camere video în secțiile de votare. Conform procedurilor, camerele au fost fixate pe stative și trebuiau îndreptate înspre urnele de vot, fără a viza identitatea persoanelor care au votat. Camerele nu transmiteau live, ci înregistrarea se salva pe memoria internă. În secțiile vizitate, camerele au fost poziționate diferit, iar în unele din secții unghiul în care erau plasate acestea permitea filmarea fețelor votanților.

Legat de referendum, am constatat practici foarte diferite de vot. Dacă în unele secții, aproape toți votanții semnaseră și pentru buletinele pentru referendum, în altele, numărul celor care au refuzat buletinele a fost mai crescut. În două secții de votare din Republica Moldova și într-una deschisă pe teritoriul României, votanți au luat buletinele de vot, însă nu le-au introdus în urne, lăsându-le în cabinele de vot. În unele secții de votare buletinele au fost anulate, dar în altele au creat situații problematice, întrucât au încurcat închiderea cheilor de control.

Conform unei decizii recente a Curții Constituționale, alegătorii aflați peste hotarele țării nu au putut vota cu documente de identitate expirate. Astfel, deși a existat practica votului cu pașaportul expirat, la alegerile parlamentare din 2019 acest fapt nu a fost posibil. Cu toate acestea, cetățenii s-au prezentat cu aceste documente la secțiile de votare. La secția de votare deschisă la Ambasada României din București, numărul acestora s-a apropiat de 1/3 din numărul total al celor care s-au prezentat la vot, conform estimărilor transmise de reprezentanții administrației electorale. Situații similare au fost raportate și la alte secții de votare din România, monitorizare de observatori EFOR. În acest context, considerăm că sunt necesare campanii de informare mai intense cu privire la documentele care pot fi folosite, în special având în vedere faptul că decizia respectivă s-a luat cu puțin timp înaintea datei alegerilor.

Legat de numărare voturilor, la secțiile de votare din Iași și Consulatul din București procedura s-a întins pe mai multe ore, din cauza faptului că membrii birourilor electorale deschiseseră prea multe baloturi cu buletine de vot și astfel au fost nevoiți să le anuleze individual.


Recomandări

  • Realizarea unei campanii de informare extinse cu privire la documentele care pot fi utilizate pentru vot și stabilirea acestora în timp util, pentru a permite alegătorilor să cunoască lista completă cu suficient timp înaintea zilei alegerilor
  • Deși prevederea legată de permiterea agitației politice în ziua alegerilor se regăsește în Codul Electoral, considerăm că poate fi un factor disturbator pentru procesul electoral, întrucât prezența unui număr mare de reprezentanți ai partidelor politice în jurul secțiilor de votare poate deveni un mecanism intimidant. Astfel, considerăm că este necesară reformularea acestor prevederi pentru a se evita orice fel de presiune pe alegători în imediata apropiere a secțiilor de votare.
  • Deși considerăm că introducerea unor camere de acest fel poate facilita transparența în cadrul procesului și poate genera dovezi în cadrul unor sesizări privind încălcarea legislației, amplasarea eronată a acestora poate intimida votanții și poate denatura rolul acestora. Astfel, recomandăm pregătirea mai eficientă a membrilor birourilor electorale cu privire la utilizarea camerelor video, astfel încât să se evite direcționarea acestora către alegători, element care ar putea constitui un factor de presiune.
  • Modificarea legislației electorale cu suficient timp înaintea perioadei electorale și evitarea modificărilor realizate într-o perioadă scurtă înaintea alegerilor.

Pentru mai multe detalii ne puteti scrie la electoral@expertforum.ro


Susține EFOR: Dacă ți-a plăcut acest articol și ceea ce facem, ne poți sprijini prin donații sau te poți implica și tu.