Dupa cum arata o intensa si neasteptata polemica de Revelion – vezi aici – intre distinsii Ionut Popescu si Gabriel Biris, reiese ca noi, actuala echipa a EFOR, am lansat in 2003 ideea cotei unice. Well, macar ca idee… multumim, sa fie primit. 
Intr-o tara in care nimic nu rezista mai mult de 6 luni pana e dat la intors, iata ca aceasta politica pe care o injura toata lumea rezista, rezista… Nici macar marii sai adversari nu par dispusi sa renunte la ea, o data ajunsi la putere (premierul Victor Ponta sau ministrul Liviu Voinea, vezi aici). Pentru posteritate atasam si documentul initial care ne stabileste paternitatea: Adevarata revolutie fiscala: cota unica.
Cei cinci cititori care vor avea rabdarea sa parcurga toate cele patru pagini vor observa negresit ca propunerile noastre includeau si masuri care n-au mai fost aplicate, dar care tare bine ar fi facut pe termen lung, dupa cum spun acum si practicienii: cota sa fi fost de 18% (si pe venituri si pe profit), nu 16; in paralel cu aplicarea ei, reprezentand o reducere substantiala a sarcinii fiscale, sa se fi largit baza de impozitare si sa se elimine exceptiile si portitele smecheresti, din care unele inca exista; sa se fi plafonat CAS.
In rest, sa ne vedem cu bine la aniversarea de 10 ani a cotei unice, apoi 20, 30, etc…