Criza amenzilor: cum trebuie combătută epidemia?

Criza generată de pandemia cauzată de noul Coronavirus a prins România nepregătită pe toate planurile. EFOR a analizat măsurile normative și administrative luate ca răspuns la criza de sănătate publică, mai ales că restricțiile se pot reintroduce în viitor. Sancțiunile imprevizibile și excesive, mesajele contradictorii ale oficialilor și problemele grave de personal (cauzate și de pensionările anticipate din sistem) subminează eforturile de combatere a pandemiei. În contextul în care se discută despre un nou val al pandemiei COVID-19 în toamna anului 2020 și, odată cu el, despre o nouă perioadă de restricții, autoritățile trebuie să folosească “lecțiile” învățate în această perioadă pentru a se pregăti cu un plan de măsuri potrivite pentru următorul val.

EFOR a solicitat Inspectoratelor Județene de Poliție (IJP) și Poliției Române date despre cuantumul și numărul de sancțiuni contravenționale aplicate. Majoritatea IJP-urilor au răspuns solicitării noastre încadrându-se în termenul legal standard prevăzut de lege. Excepțiile au fost București, Olt și Vaslui. Nu au fost transmise informații defalcate pe mediul rural/urban la nivelul fiecărui județ. Cu privire la încălcările care au generat aplicarea de sancțiuni contravenționale, doar în foarte puține cazuri IPJ-urile au comunicat aceste informații. Această lipsă indică o dată în plus că problemele de predictibilitate, claritate, accesibilitate și precizie a normei sancționatorii se confirmă în practică.

 

Toate răspunsurile furnizate de Inspectoratele Județene de Poliție pot fi consultate aici .

Puteți găsi statistici despre cuantumul amenzilor, pe județe și comparativ cu alte țări în policy brief EFOR.

După publicarea raportului, Inspectoratul Județean de Poliție Bihor a revizuit datele comunicate inițial deoarece a identificat o eroare materială. De altfel, EFOR a solicitat re-verificarea datelor înca de la momentul comunicarii raspunsului initial – am primit la acel moment confirmarea ca datele sunt corecte.

Astfel, în această versiune a raportului, prezentăm graficele actualizate cu noile valori comunicate de IJP Bihor și completate cu valorile furnizate de IJP Vaslui, Olt și Neamț.

Vezi și varianta inițială, publicată pe 12 mai.

Update 2 – 14 mai

Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bihor a trimis o notă către EFOR prin care confirmă faptul că cifrele transmise sunt eronate. Suma corectă aferentă sancțiunilor aplicate în perioada 1-14 aprilie este 4.781.600 lei. Vezi răspunsul IJP Bihor.

În referire la răspunsul nostru nr.61.980/4 mai 2020, formulat la solicitarea dumneavoastră din data 28 aprilie 2020, înregistrată la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bihor sub nr.61.978/28 aprilie 2020,vă informăm că, în urma verificărilor dispuse de șeful Inspectoratului de Poliție Județean Bihor, s-a constatat că suma corectă aferentă sancțiunilor aplicate în județul Bihor, în perioada 1 – 14 aprilie a.c., potrivit ordonanțelor militare aflate în vigoare în perioada respectivă, este 4.781.600 de lei.

Update: Județe Vaslui și Olt

De la momentul publicării raportului, am mai primit răspunsul de la IJP Olt și Vaslui.

După valoarea medie a amenzilor aplicate, județul Vaslui se clasează pe locul 20 în topul județelor, iar județul Olt pe locul 31. După valoarea totală a amenzilor aplicate în toată această perioadă, județul Vaslui este pe locul 10, iar județul Olt este pe locul 30.

 

Statistici:

Pentru statistici integrale și explicații, puteți consulta raportul.

Comparație cu alte țări

Limita minimă a amenzii a fost ridicată din 31 martie 2020 la 415 euro și limita maximă la 4150 euro, indiferent de gravitatea faptei.  Raportat la venitul mediu lunar brut din România de 512 euro (Eurostat, 2014) și de 5.386 lei în luna martie 2020, acestea sunt excesive, luând în considerare faptul că legea lasă la libera apreciere a organului de constatare înspre ce limită să aplice amenda și că unele IJP-uri au aplicat ca regulă amenzi înspre maximul legal (20.000 lei). Prin comparație, alte state UE unde nivelul de trai este mult mai ridicat au impus sancțiuni mult mai mici și diferențiate în funcție de gravitatea faptei.

 

Recomandări:

 

În contextul în care se discută despre un nou val al pandemiei COVID-19 în toamna anului 2020 și, odată cu el, despre o nouă perioadă de restricții, Guvernul trebuie să folosească “lecțiile” învățate în această perioadă pentru a se pregăti cu un plan de măsuri potrivite pentru următorul val:

1. Revizuirea cadrului legal privind starea de urgență și starea de alertă pentru a asigura conformitatea cu prevederile constituționale și predictibilitatea reglementării. OUG nr. 1/1999 trebuie să fie modificată substanțial în perioada următoare prin lege.
2. Reglementarea în mod clar a sancțiunilor pentru încălcarea restricțiilor in perioada stării de urgență. Sancțiunile trebuie prevăzute într-o manieră diferențiată, în funcție de gravitatea încălcării, limitând puterea discreționară a organului constatator în aplicarea sancțiunilor și deci practica neunitară și uneori abuzivă a acestora. Sancțiunile trebuie să fie corelate cu veniturile cetățenilor români șI folosite doar ca ultim resort.
3. Adoptarea unei amnistii fiscale pentru a rezolva problema amenzilor aplicate până în prezent pentru a evita blocarea activității instanțelor imediat după ieșirea din starea de urgență.
4. Gestionarea problemei de personal din instituțiile de ordine publică. Politica dezastruoasă de personal din ultimii ani în instituțiile de ordine publică (pensionările anticipate și conducerea interimară perpetuă) a generat problemele pe care le-am vazut în aceste zile. E nevoie de o strategie de resurse umane pe termen scurt, mediu și lung care să fie agreată de jucătorii politici principali și care să includă și limitarea politizării organelor de aplicare a legii. Încurajarea avertizorilor de integritate și construirea de mecanisme de raportare a neregulilor din sistem.
5. Creșterea capacității de analiză la nivelul instituțiilor de ordine publică. IJP-urile ar trebui își consolideze capacitatea de analiză și să nu se rezume doar la aplicarea de sancțiuni. Datele colectate în această perioadă pentru fiecare UAT (numărul de sancțiuni, încălcările repetitive, conflictele etc) trebuie să fie folosite pentru a formula recomandări care să ajute la remedierea problemelor în teritoriu. Astfel de inițiative vor spori încrederea populației în instituțiile de ordine publică, care pot deveni reali parteneri în gestionarea crizelor.
6. Responsabilizarea individuală a cetățenilor – nu guvernarea prin frică. Pentru gestionarea eficientă a unor astfel de crize, cetățenii trebuie să respecte regulile nu de teama sancțiunii, ci pentru că regulile sunt percepute a fi juste și necesare. Exhibarea nenecesară a forței prin defilarea armatei și jandarmeriei cu arme și masini militare prin orașe este un mijloc de a folosi frica pe post instrument de control. Impactul psihologic al acestei crize este în centrul preocupărilor de sănătate publică în lume, de aceea scopul statului ar trebui să fie acela de a comunica exact și la timp cu privire la provocările de sănătate publică, fără a genera panică suplimentară în populație. Specialiști în acest domeniu ar trebui implicați în luarea deciziilor în timpul perioadelor de criză.
7. Eforturile de gestionare a crizei trebuie să aibă în centru persoanele vulnerabile, mai ales cele în vârstă sau în pragul sărăciei. E important ca măsurile aplicate să nu genereze excluziune suplimentară din viața socială. Recomandările ar trebui folosite înaintea interdicțiilor, prin limbajul folosit ar trebui să se evite exacerbarea fricii și să se construiască punți de parteneriat cu persoanele vizate, iar sancțiunile trebuie folosite doar ca ultim resort
8. Autoritățile publice trebuie să pună accent pe coordonarea mesajelor publice. Comunicarea contradictorie în această perioadă a adăugat la sentimentul de nesiguranță a populației și alimentează teoriile conspiraționiste.

Raport publicat în cadrul proiectului Consolidating good governance in times of crisis, finanțat printr-un grant al Black Sea Trust for Regional Cooperation. Opiniile exprimate în scris sau în publicațiile electronice nu reprezintă în mod necesar poziția Black Sea Trust, a German Marshall Fund sau a partenerilor săi.