Expert Forum a participat la dezbaterea organizată de Ministerul Afacerilor Interne cu privire la propunerile de modificare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români. Printre propunerile cele mai intens discutate s-au numărat posibilitatea de a anula documentul de identitate al unui cetățean, pe baza unui proces de constatare, dar și limitarea numărului de persoane care pot fi luate în spațiu la 10 persoane, cu excepția familiei extinse.
Vezi aici propunerile de ordonanță și nota de fundamentare.
Principalele comentarii ale EFOR – pct 14
În primul rând, reprezentații MAI au declarat că este vorba de eroare, iar intenția nu a fost de a anula actele de identitate, ci a de anula mențiunea domiciliului. Conform declarațiilor acestora, numai instanța poate anula un document de identitate. În acest context, au declarat că vor reconsidera și reformula actul normativ – vezi aici comentariile reprezentanților MAI. Dacă ne uităm totuși la cum s-a reglementat acest proces, ridicăm o serie de semne de întrebare cu privire la claritatea procedurilor:
- Problema procedurii de constatare pe fond, dar și partea de reglementare
- Efectele imediate ale notei de constatare și lipsa unei modalități de a contesta
Din proiectul de OG se deduce că nota de constatare se trimite de agentul constatator la Registru, care conduce la anularea actului de identitate. Am identificat mai multe lipsuri, care țin de modul de reglementare: când și prin ce mijloace va fi înștiințată persoana (de exemplu, dacă nu se află la domiciliu pentru o perioadă mai lungă, va exista posibilitatea unor informări prin mijloace electronice?), cum se va putea apăra aceasta, cum se va putea contesta decizia. Reiterăm ideea că anumite chestiuni esențiale ar trebui reglementate prin actele normative de rang superior și nu prin normele de aplicare.
- Cine poate face sesizarea
Conform actului normativ, sesizarea poate fi făcută din oficiu, de către poliție ori de către proprietarul imobilului sau orice altă persoană interesată. Faptul că orice persoană interesată poate face sesizare poate conduce la abuzuri. Trebuie reglementat modul în care aceste persoane pot face solicitări, mai ales că ele trebuie să fie legitime și justificate.
- Problema unor cetățeni care ar putea rămâne fără acte de identitate
Este posibil ca această reglementare să afecteze un număr mare de cetățeni care nu vor avea un act de identitate cu care să se legitimeze. Deși sunt și alte categorii, ne uităm în special la cetățenii cu domiciliul în România și reședința în străinătate. Este greu de crezut că se vor face controale în străinătate pentru a verifica reședința acestora; reședința valabilă este una dintre excepțiile acceptate la problema domiciliilor unde nu locuiesc de fapt cetățenii respectivi. Având în vedere că pașaportul nu este un act de identitate recunoscut de către autoritățile din România este foarte posibil ca un număr mare de cetățeni să se trezească fără documente valabile.
- Riscul de excludere a unor categorii vulnerabile prin introducerea unei proceduri mai restrictive
Conform propunerii MAI, ”nu este posibilă înscrierea menţiunii privind stabilirea domiciliului sau, după caz, a reşedinţei la o anumită adresă dacă în R.N.E.P., la adresa declarată, sunt înregistrate mai mult de 10 persoane”. Justificarea principală pentru introducerea acestei limitări este că există numeroase cazuri de imobile unde sunt înregistrate sute/mii de persoane sau oricum un număr semnificativ, mult peste limita spațiului. Problema descrisă este una reală și se reflectă și în analizele realizate în context electoral de Expert Forum. Considerăm totuși că trebuie analizat mai cu atenție impactul asupra grupurilor vulnerabile, cum ar fi persoane fără proprietate privată, persoane fără locuință care depind de centre sociale, care locuiesc în imobile cu situație juridică incertă, persoanele fără domiciliu care depind de un act de identitate pentru a avea acces la servicii de ajutor social sau servicii medicale etc