Raport de analiză

Diferențe privind prezența la vot raportată în SIMPV și cea din procesele-verbale ale secțiilor de votare la europarlamentare

La alegerile din 9 iunie 2024 a fost folosit SIMPV (Sistemul informatic de monitorizare a prezentei la vot și de prevenire a votului ilegal) care are, printre scopuri, acela de a preveni votul multiplu. La intrarea în secția de vot, primul lucru pe care îl face alegătorul este să prezinte actul de identitate operatorului tabletei SIMPV, care scanează documentul și constată dacă alegătorul are dreptul de a vota.

Datele privind prezența la vot raportate de SIMPV au fost comparate cu prezența la vot (punctul “b” din PV) din fiecare secție de vot, rezultată din procesele verbale (PV) (date parțiale). Prezența la vot din cele două surse diferă în 7.324 de secții de vot, adică 38,64% din total.

Aceste statistici au fost trimise către AEP și BEC, pentru a ne transmite un punct de vedere cu privire la concluzii. 

Date folosite:

Prezența la vot raportată în SIMPV, descărcată pe 14.06.2024 în jurul orei 21:30 de pe prezenta.roaep.ro
Rezultatele parțiale la nivel de secție de vot, descărcate pe 14.06.2024 în jurul orei 22:00 de pe prezenta.roaep.ro

 

  • Dacă cifrele din procesul verbal sunt mai mici decât cele din SIMPV (diferență A), înseamnă că persoanele respective au fost validate de operatorul SIMPV, dar nu figurează pe niciuna din listele electorale din respectiva secție de vot. Similar, dacă cifrele din procesul verbal sunt mai mari decât cele raportate de SIMPV (diferență B), înseamnă că persoanele respective se regăsesc ca prezente la vot pe listele electorale ale secției, dar nu au fost validate de operatorul SIMPV.

  • Observăm că diferențele de tip A sunt mai frecvente decât cele de tip B. Acest lucru este valabil pentru toate județele, Sectorul 5 fiind singurul loc în care diferențele de tip B sunt mai multe. Diferențele de tip B, deși prezente în 38,97% din secțiile de vot cu diferențe, sunt responsabile de 49,06% din numărul de alegători afectați.
  • Raportul dintre secțiile cu diferențe de tip A și celor cu diferențe de tip B este 1,56, adică din 5 secții cu diferențe de prezență, pentru două numărul de votanți indicat de PV este mai mare, iar pentru celelalte 3, este mai mare numărul de votanți indicat de SIMPV. Județul Sălaj iese in evidență, cu raport A/B de 4,33, următorul clasat fiind Covasna, cu 2,61. La capătul celălalt la clasamentului, raportul este subunitar doar în Sectorul 5 (care are mai multe secții cu diferențe de tip B) și fix 1 în județul Călărași. Din punct de vedere statistic, dacă aceste erori ar fi întâmplătoare, ne-am aștepta ca ele să fie în proporții egale (adică numere aproximativ egale de secții cu erori de tip A și de tip B) și distribuția lor să fie uniformă (adică raportul lor să nu varieze foarte mult de la județ la județ).

 

 

  • Presupunând o rată posibilă de eroare la scanarea cărților de identitate sau de introducere manual a CNPurilor (pentru buletinele de identitate) de 1% din alegătorii prezenți la vot, tabloul statistic arată astfel:

  • Observăm că secțiile de vot unde discrepanța dintre cele două raportări pare să se datoreze unor scăpări ale membrilor birourilor electorale judecând după diferențele reduse reprezintă trei sferturi din totalul secțiilor cu discrepanțe. Pentru restul secțiilor de votare, acolo unde diferența este mai mare de 1% din numărul de alegători, raportul între erorile de tip A și B este mai aproape de 1, adică cele două tipuri de eroare apar cu frecvențe similare.
  • Pentru aceste secții de votare, raportul dintre erorile de tip A și tip B la nivel national este 1,25, dar acest lucru nu este însă valabil la nivel de județ. Majoritatea județelor înregistrează o valoare acestui raport în jurul mediei naționale, cu unele excepții notabile: În Covasna raportul este 5 și în alte 9 județe este mai mare de 2.

 

 

Distribuția pe județe a secțiilor de votare cu diferențele de prezență între SIMPV și PV arată că fenomenul este foarte frecvent în sudul Munteniei, frecvent în restul Munteniei, Dobrogea și vestul Transilvaniei și relativ puțin frecvent în restul țării. În Moldova, fenomenul este mai frecvent în județele Neamț și Iași.

 

O altă discrepanță identificată din analiza celor două seturi de date între numărul de votanți de pe lista permanentă și cea suplimentară. Din cele 11.630 secții de votare în care prezența la vot este egală în cele două surse, în 3.502 defalcarea votanților pe cele două tipuri de liste nu este identică:


Susține EFOR: Dacă ți-a plăcut acest articol și ceea ce facem, ne poți sprijini prin donații sau te poți implica și tu.