Drumuri bune pentru Moldova

• Distragerea mijloacelor din Fondul Rutier subminează sustenabilitatea infrastructurii drumurilor; adică Guvernul a luat bani care trebuiau investiți în infrastructură națională, mare și i-a alocat către un program din care s-au reparat și reconstruit drumuri mici, cârpite, cu o bandă sau care duc înspre cimitire sau ate zone ale localităților unde nu există vad prea mare.
• Antrenarea atotcuprinzătoare a resurselor Administrației de Stat a Drumurilor și a antreprenorilor autohtoni compromite desfășurarea proiectului de îmbunătățire a drumurilor locale, finanțat de Banca Mondială, dar și a proiectelor de reabilitare a drumurilor naționale.
• Desfășurarea lucrărilor de reparație a drumurilor fără proiecte, fără studii de fezabilitate, fără îmbunătățirea infrastructurii pietonale prezintă o utilitate redusă pentru societate, respectiv o alocare nerațională a resurselor bugetare.
• Termenii restrânși de desfășurare a lucrărilor și multiplele semnalizări privind calitatea lor lasă multe dubii privind durabilitatea investițiilor.
• Alocarea populistă și discreționară a resurselor în an preelectoral este susceptibilă de a fi o tentativă de corupere a electoratului. Într-o primă fază s-au alocat 1.6 miliarde MDL, peste care s-a mai adugat un val de alocări

Deși programul pare transparent – toate proiectele sunt pe site, inclusiv cu poze – alocările sunt de fapt populiste, fără criterii clare și se pliază pe interese politice imediate, adică alegerile parlamentare din februarie 2019, unde se va vota pentru prima dată cu un sistem mixt; nu există al doilea tur, deci câștigă cine ia mai multe voturi din prima. Dacă suprapunem alocările peste circumscripții, vedem că s-a oferit prioritate raioanelor cu șanse mai bune de succes pentru exponenții Partidului Democrat. Cu alte cuvinte, raioanele unde candidează liderii partidului au primit exponențial mai mulți bani față de celelalte. În doar 27 din 51 circumscripții, guvernarea a concentrat peste 90% din cheltuieli.

Deci logica nu merge neapărat ca în Româna, unde alocările urmează în cea mai mare parte persoana de la conducerea primăriei sau consiliului județean, ci urmează candidatul concret și votantul. Cu alte cuvinte, s-a investit în acele localități unde există o șansă vizibilă ca PD să ia voturi, chiar dacă primarul este de la alt partid. Localităților unde alegătorii votează de regulă cu opoziția și sunt o cauză pierdută pentru PD, nu li s-au alocat prea mulți bani. De asemenea, chiar și localități conduse de primari PD care nu aduc prea multe voturi nu au fost în capul listei, ca sume de bani primite. Aceasta este însă o abordare nouă, așa cum putem vedea mai jos, până în 2017 banii au mers prioritar către primarii afiliați puterii.

Am continuat analiza programului Drumuri Bune prin verificarea detaliată a ipotezei din primul raport: există o cauzalitate clară între volumele de bani alocați în cadrul programului ”Drumuri Bune” și rezultatele electorale ale candidaților puterii de atunci în circumscripții uninominale, dar și pe componenta proporțională a alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019. Concluziile arată că alocările de fonduri au avut o influență asupra rezultatelor alegerilor.

În partea a opta a serialului Bunei Guvernări, ne-am uitat cu atenție la drumuri, pentru a vedea dacă chiar există, sunt construite cum trebuie și vor rezista până la alegerile viitoare.