Mass-media reprezintă coloana vertebrală a democrației; acestea ar trebui să funcționeze într-un sistem democratic pe post de watchdog sau ca mecanisme externe de control ale sistemului și ale societății în ansamblu. În plus, libertatea și pluralismul mass-media și existența unui număr mare de cetățeni bine informați, ar putea avea o mare influență asupra controlului efectiv al corupției. Mai mult, în societățile extrem de corupte, dezactivarea mass-media de la îndeplinirea acestor funcții este una dintre scopurile majore ale elitelor politice și sociale.
Având în vedere aceste lucruri, Indicele Clientelismul Mass-media analizează caracteristicile cheie ale mecanismelor formale și informale, care ar trebui să asigure, în practică, că normele și principiile universale sunt respectate în relațiile dintre politicieni, operatori economici, mass-media și cetățeni. Motivul pentru care ne bazăm pe un cadru teoretic pentru reglementarea corupției în analiza sistemelor sociale din jurul mass-media rezidă în faptul că clientelismul și fenomenul corupției au în comun o caracteristică esențială – schimbul indirect de favoruri personale. Însă, punctul focal în această analiză nu este doar practica clientelară, dar și barierele, adică restricțiile formale și tehnice pe care fiecare societate le-a stabilit în ceea ce privește practica clientelară. Un control slab al practicilor clientelare înseamnă un risc mai mare de clientelism, cu un efect negativ asupra funcționării presei. Un risc crescut de clientelism media (instrumente de combatere slabe, ineficiente în practicile clientelare), în consecință, conduce la un risc ridicat de deviere în procesele democratice, care ar putea avea efecte extrem de dăunătoare, uneori radicale asupra societății, calitatea democrației și a vieții, în general. În cele din urmă, Indicele Clientelismul mass-media ar trebui să fie văzut ca un mecanism de control care monitorizează media și relațiile dintre politică, centrele economice ale puterii, mass-media și a cetățeni, avertizând asupra riscurilor sau identificând practicile care ar putea duce la subjugarea societății, intereselor și bunurilor publice prin cercuri înguste de putere, adică, clientelism.
Indexul Clientelismul Media a fost elaborat în cadrul proiectului Civil Response to Clientelism in Media – MEDIA CIRCLE, implementat de Partnership for Social Development (Croația) și finanțat dinInstrument for Pre-accession Assistance by the European Union (IPA) Civil Society Facility (CSF). Parteneri din cele cinci tari din Europa de Sud-Est sunt: Expert Forum (România), Vesta și Asociația Jurnaliștilor din BH (Bosnia și Herțegovina), Institutul de Politici Publice (Muntenegru), Asociația pentru cercetare, comunicare și dezvoltare „Public” (Macedonia), YUCOM Voivodina (Serbia).