
România a dezvoltat în ultimii ani un cadru legal și instituțional în materia recuperării bunurilor provenite din și aflate în legătură cu comportamentul infracțional. În acest moment este incriminată spălarea de bani ca infracțiune de sine-stătătoare și sunt reglementate mai multe tipuri de confiscare, inclusiv confiscarea extinsă. În materie administrativă România a introdus confiscarea averii nejustificate în cazul oficialilor publici și o procedură de taxare cu 70% a veniturilor din surse neidentificabile.
Rapoartele internaționale constată că România și-a îmbunătățit legislația în această materie, dar avertizează asupra provocărilor care există în privința implementării acestor prevederi legale concretizate într-o jurisprudență care adoptă o interpretare foarte îngustă a conceptelor legale care se îndepărtează de standardul folosit în alte jurisdicții pentru aceleași concepte juridice. Această abordare jurisprudențială pune sub semnul întrebării eficiența politicilor de recuperare prin instrumente penale. În acest moment România este în proces de transpunere a Directivei UE 2024/1260 privind recuperarea activelor și confiscarea, proces care oferă ocazia optimă pentru remedierea unora dintre aspectele identificate ca fiind problematice în practică. De asemenea, transpunerea directivei presupune rafinarea mecanismelor de confiscare.
Citește întregul raport care explorează capacitatea autorităților române de indisponibilizare, confiscare și reutilizare socială a activelor provenite din sau aflate în legătură cu infracțiuni în România.
Raportul este realizat în cadrul proiectului “Combaterea traficului ilicit de numerar” susținut de Ambasada Marii Britanii la București. Conținutul cade în responsabilitatea Expert Forum și nu reflectă în mod necesar opiniile Ambasadei Marii Britanii la București.

