en_US English

Raport de monitorizare

Raport și video: Finanțarea partidelor politice în 2022

 

Descărcați raportul integral. Baza de date actualizată poate fi consultată pe www.banipartide.ro.
vezi și prezentare ppt cu concluzii. 

 

Raportul include numeroase statistici care nu se regăsesc în rezumatul de mai jos, inclusiv topuri cu persoane sau firme
care au contribuit la finanțele partidelor, precum și care au primit contracte de la partide.

Pentru a înțelege mai bine legislația românească vă rugăm să consultați seria #baniipartidelor: campanie de informare despre finanțarea politică în România. Campania își propune să explice cum sunt finanțate partidele politice, cum se desfășoară campaniile electorale, ce instituții efectuează supravegherea, cum este asigurată transparența și care sunt principalele probleme legate de banii în politică.

 

Câteva statistici generale

În 2022, veniturile și cheltuielile partidelor au fost similare cu cele din anul anterior și mai reduse decât în anii electorali. Datele disponibile pentru 93 de partide indică venituri totale de 276.7 milioane lei, respectiv cheltuieli de 239.7 milioane de lei. Dintre acestea, 27 de partide nu au raportat niciun venit. Primele 10 partide ca venituri acoperă peste 99% din veniturile partidelor înregistrate în 2022. Aceste date reflectă că sunt puține partide care au o activitate din care pot finanța activități în afara campaniilor electorale. Datele ne arată că partidele parlamentare au colectat și cheltuit, în mare, mai mulți bani decât în 2021. Partidele au pus bani deoparte și din subvenții , cel mai probabil în perspectiva anului electoral 2024. PNL a declarat venituri în avans (pot fi subvenții) de 70 de milioane, USR de 47 de milioane, AUR de 38 de milioane, iar PSD de 10 milioane.

Cele mai mari venituri rămân, pe de altă parte, cele din subvenții, în anul 2022 fiind alocate 256 de milioane de lei, iar pentru 2023 un total de 258 de milioane lei. Cu toate acestea, partidele nu cheltuie toți banii din subvenții, însă au cheltuit mai mult comparativ cu 2021, adică 72% din ceea ce au primit. Cheltuielile pentru publicitate au crescut constant și rămân principala categorie ca proporție, iar impactul acestor contracte devine to mai vizibil asupra independenței media.

În ceea ce privește personalul, 79 de partide nu au declarat niciun angajat la Ministrul de Finanțe. Cei mai mulți angajați au fost declarați de UDMR (151), PSD (114), respectiv USR (97). Liberalii au declarat 30 de angajați, iar AUR nu a raportat niciun angajat, la fel ca în ultimii trei ani.

Cadrul legislativ nu s-a modificat în 2022, însă Autoritatea Electorală Permanentă a înaintat o propunere de modificare a Legii 334/2006 la finalul anului 2022, care a fost supusă dezbaterii publice în luna noiembrie. Proiectul a fost preluat de către PSD în aprilie 2023, în lipsa unei susțineri de la nivelul Guvernului. Deși proiectul aduce îmbunătățiri semnificative cu privire la transparență, nu rezolvă complet problema transparenței beneficiarului final al fondurilor pentru contracte de presă, reduce transparența în timpul campaniilor electorale și crește contribuțiile pe care partidele politice le pot aduce în campanie.

Respectarea reglementărilor privind transparența

Numărul de partide care au publicat informațiile obligatorii (donații, cotizații, împrumuturi, alte venituri etc) în Monitorul Oficial a crescut ușor față de 2021, la 59. Rapoartele de venituri și cheltuieli se transmit AEP și se publică pe pagina web www.finantarepartide.ro, iar la data publicării acestui raport erau publicate 116 RVC-uri pe site. În ciuda reglementărilor care stabilesc informațiile ce se publică, rapoartele rămân foarte diverse atât ca informație, cât și ca formate de fișier. Cele mai mari diferențe se regăsesc la granularitatea datelor care se publică. Dacă partide PNL, PMP, Pro România sau AUR publică toate veniturile și cheltuielile detaliat, PSD nu publică decât un rezumat.

Accesul la informații și date deschise

Deși portalul www.finantarepartide.ro a contribuit semnificativ la creșterea transparenței prin centralizarea datelor, publicarea raportărilor în formate similare poate fi îmbunătățită. Mai mult, listele cu cheltuielile partidelor politice care se publică lunar sunt în continuare publicate în format .pdf. De asemenea, un număr semnificativ de RVC-uri nu sunt disponibile decât în format .pdf scanat (vedeți exemple mai jos), ceea ce reduce semnificativ capacitatea de procesare a datelor. Aplicația Registrul Fiscal ar putea fi extinsă pentru a permite ca toate raportările să se facă printr-un singur instrument, care să permită exporturi de date în formate similare.

EFOR a solicitat de la Autoritatea Electorală Permanentă informații legate de modalitatea în care s-au luat decizii privind solicitarea de suplimentare a fondurilor pentru subvenții și baza legală, informațiile solicitate nefiind furnizate. EFOR a acționat AEP în instanță și a câștigat în prima instanță, iar termenul pentru cea de-a doua instanță a fost stabilit pentru luna iunie.

În ceea ce privește accesul la rapoartele de control ale AEP, formatul continuă să fie restrictiv și să nu permită înțelegerea constatărilor și concluziilor în detaliu, fiind de regulă o pagină. Prin noul proiect de lege, conținutul rapoartelor ar urma să se extindă.

Cotizațiile

În 2022 s-au colectat 29 mil. lei din cotizații. PSD a crescut de la 7.8 la 9,4 mil. lei, iar PNL a scăzut de la 10 mil. lei la 8,5 mil. lei. Și la USR a scăzut volumul de cotizații cu 1,2 milioane de lei, la 3,3 mil. lei. La AUR observăm, în schimb, o creștere semnificativă de la 879 mii de lei la 2,9 mil. lei.

Cotizațiile peste 10 salarii au fost relativ reduse și au ajuns la 488 mii lei, fiind înregistrate în cazul a șase partide. Există diferențe semnificative între succesul filialelor de a strânge bani. La PNL, cele mai active filiale au fost Bihor, Alba și Teleorman, iar cele mai puține fonduri s-au adunat la Harghita, Ilfov, Covasna și Timiș. La PSD, cei mai mulți bani din subvenții au fost adunați la Argeș, Dâmbovița și Hunedoara, în contrast cu Harghita și Sectorul 3, iar la Covasna nu s-a strâns niciun ban. USR a adunat cei mai mulți bani din diaspora.

Cea mai mare cotizație a fost plătită la PNL de Muraru Iulian Alexandru (33.000 lei), la PSD de Avram Carmen Gabriela (44.395,9 lei), iar la PUSL Bugean Dana, Iordache Lorena și Vasile Laurentiu-Andrei au contribuit cu câte 60.000 lei. Singura contribuție peste echivalentul a 10 salarii la USR este cea a europarlamentarului Vlad Botoș (35.000 lei). Cea mai mare cotizație AUR a fost înregistrată de deputatul Muncaciu Sorin Titus (18100 lei). La UDMR cea mai mare cotizație, de 22.000 de lei, a fost plătită de parlamentarul (Mureș) Kolcsar Anquetil-Karoly.

În ceea ce privește cotizațiile plătite de liderii partidelor, în cazul PSD nu avem această informație, întrucât nu sunt publicate date detaliate. Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a plătit 6.600 de lei, iar secretarul general, Lucian Bode, a cotizat 4.000 de lei. Liderul AUR, George Simion a contribuit cu 12.000 de lei. Liderul PMP, Eugen Tomac, a plătit 4.185 lei. În cazul USR și UDMR nu avem această informație.

 

Membrii partidelor politice

Deși partidele politice nu publică numărul membri, EFOR a analizat rapoartele de venituri și cheltuieli și a calculat numele unice care au cotizat la partide. Astfel, la PNL s-au înregistrat 15.902 persoane, în scădere la o treime față de 2021. La AUR am identificat 9.630 membri, în creștere. Cifrele sunt orientative, nu reflectă numărul real de membri, însă ilustrează eforturile partidelor politice de a colecta fonduri.

Subvenții

 

Sumele alocate partidelor din subvenții au continuat să crească. Dacă în 2021 partidele au primit 234 de milioane de lei, în 2022 suma alocată a fost de 256 de milioane, iar în 2023 a crescut la 258 milioane de lei. Sumele au fost distribuite între patru partide parlamentare (PSD – 98 mil, PNL – 83 mil, USR – 45 mil și AUR – 20 mil) și două neparlamentare (PMP – 5 mil și Pro România – 3.7 mil). Deși bugetul inițial a fost de 234 de milioane, suma a fost crescută prin rectificare bugetară în august la 256 de milioane de lei.

Bugetul aprobat la începutul anului a fost mărit printr-o decizie inițiată de AEP, aprobată la rectificarea din august 2022. Luarea unor astfel măsuri fără transparență, în mod arbitrar, de către o instituție care are ca rol gestionarea fondurilor poate indica o anumită influență politică.

În 2022, partidele au cheltuit 184 de milioane de lei (72%), comparativ cu 110 în 2021 (47%). PSD a cheltuit 94% din banii primiți (comparativ cu 61% în 2021), iar PNL 66% comparativ cu 43%. AUR nu a cheltuit niciun ban în 2022, cu excepția cheltuielilor pentru dobânzi. În primele trei luni din 2023, partidele politice au primit 95 de milioane de lei și au cheltuit 55 de milioane, adică 57%.

Ca și în 2021, cei mai mulți bani s-au cheltuit pentru presă și propagandă. Sumele cheltuite au crescut de la 62 de milioane (2021) la peste 100 de milioane de lei (54%). PSD a cheltuit 54 de milioane de lei (58% din cheltuieli), PNL 39 de milioane de lei (70% din cheltuieli), iar USR a facturat 5 milioane de lei (18%). Pe lângă fondurile pentru publicitate politică, liberalii au alocat alte 10 milioane de lei pentru sondaje, activități cu caracter politic și consultanță politică, ceea ce indică o intensificare a activităților de promovare. AUR nu a cheltuit pentru publicitate. Partidele au cheltuit și pentru personal, iar USR rămâne partidul care investește cel mai mult.

În primele trei luni din 2023, cheltuielile PNL au crescut la 11 milioane, de la 3,8 milioane în 2021, la 8,9 milioane în 2022. Social democrații au cheltuit 5 milioane în 2021, iar în 2022 și 2023 valoarea cheltuielilor a fost de aproximativ 12 milioane de lei. La USR sumele au crescut semnificativ comparativ cu aceeași perioadă: dacă în 2021 partidul cheltuia 175 mii lei, în 2022 253 mii lei, în 2023 a cheltuit 2,8 milioane lei. În cazul Pro România aproape toți banii au fost cheltuiți pentru categoria bugetară onorarii avocați, executori și experți. AUR a realizat o achiziție de autovehicule pentru o caravană sanitară și microbuze școlare în 2023.

Deși AEP a inițiat un proiect de lege care definește publicitatea politică și a fost înaintat în Parlament de către PSD, până în prezent transparența privind publicitatea politică rămâne o problemă. Materialele plătite de partide nu sunt marcate, iar traseul banilor – care de multe ori trec prin companii de consultanță – nu poate fi urmărit din exterior. În plus, este de notat reticența PSD și PNL de a publica aceste informații. În 2022, PNL a împărțit contractele între trei firme, dintre care una a primit 31 de milioane de lei, însă nu știm unde au ajuns banii mai departe. Mai multe organizații internaționale, precum Comisia Europeană și Consiliul Europei au constat lipsa de transparență și faptul că acest flux de fonduri afectează independența mass media. Cu toate acestea, forma actuală a proiectului nu rezolvă problema complet, întrucât nu este clar dacă se vor publica informații despre prestatorii finali ai serviciilor sau doar despre cei care primesc banii de la partid și care pot fi doar intermediari.

Alte câteva provocări ale proiectului de lege:

  • Contribuțiile electorale pentru campania electorală sunt publicate doar la 30 de zile de la data încheierii campaniei electorale, ceea ce reduce semnificativ transparența campaniei electorale
  • Partidele pot plăti sancțiunile din subvenții
  • Pragul înalt și prea flexibil pentru alocarea subvențiilor nu a fost modificat.
  • Mărirea limitelor pentru contribuții/cheltuieli
  • Termenul de restituire a împrumuturilor a fost prelungit de la 3 la 5 ani. Cu toate acestea, nu a fost inclusă propunerea de a publica stadiul de returnare a împrumuturilor trimestrial pe pagina web a instituției.
  • Condițiile pentru numirea directorului departamentului care controlează partidele nu previn suficient de mult potențialele legături cu partidele politice.

Vezi aici recomandările Coaliției pentru Cod Electoral.

Vedeți și înregistrarea evenimentului de lansare

Proiect derulat de:

 

Proiect derulat de Asociația Expert Forum în parteneriat cu Asociația Română Pentru Locuințe Casa Plus, Euroland Banat, Centrul pentru Resurse Civice și Colegiul Național „Mircea Eliade” Resița, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro. ”Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă”

 

Platforma banipartide.ro și campania de transparentizare a finanțării politice au fost susținute în cadrul proiectului “Effective Combat Against Corruption” (ECAC), implementat cu sprijinul Bureau of International Narcotics and Law Enforcement (INL) în parteneriat cu International Foundation for Electoral Systems (IFES) și CEELI Institute (Central and Eastern European Law Initiative).

 

Sursă foto: freepik


Susține EFOR: Dacă ți-a plăcut acest articol și ceea ce facem, ne poți sprijini prin donații sau te poți implica și tu.