Pe 1 octombrie, Autoritatea Electorală Permanentă a publicat actualizarea bazei de date privind contribuțiile la campania electorală. Baza de date include contribuții și transferuri în valoare de 189,339,874.22 lei. AEP a publicat începând de la finalul lunii august mai multe actualizări, la un interval de aproximativ o săptămână, rata de creștere a sumelor totale fiind constantă și semnificativă.
Expert Forum a publicat două rapoarte intermediare în care a arătat cum au evoluat aceste sume și care sunt principalele reguli privind finanțarea campaniei. Raportul de față include câteva concluzii suplimentare legate de contribuțiile competitorilor electorali, calitatea datelor și transparența privind publicarea acestor informații, urmând ca un raport privind cheltuielile partidelor politice să fie publicat când vor fi disponibile aceste date. De asemenea, datele pot fi consultate pe platforma dezvoltată de Expert Forum privind finanțarea partidelor politice și campaniilor electorale.
Raport de monitorizare a finanțării campaniei electorale – 21 septembrie și Raport de monitorizare a finanțării campaniei electorale
Aspecte legate de date și transparență
- Considerăm că publicarea acestor date în format editabil este un pas important pentru transparența procesului și înțelegem că în 2020 s-au suprapus mai multe evenimente electorale, ceea ce înseamnă activitate de verificare pe fond și a cheltuielilor de campanie, plus rambursări. Cu toate acestea, calitatea lor trebuie îmbunătățită pentru a fi cu adevărat utilizabile. Chiar dacă există anumite câmpuri standard, combinarea funcției la care candidează un candidat cu circumscripția în aceeași coloană face foarte dificilă publicarea unor statistici. Mai mult, partidele publică aceste informații în formate foarte diferite, câteodată indescifrabile sau chiar lipsă
- Există competitori care nu au scris în unele cazuri funcția pentru candidează, numele unei persoane poate apărea scris în mai multe feluri sau în unele situații este clar pentru ce funcție candidează persoana respectivă
- AEP ar putea publica doar actualizări și nu toată baza de date integrală în fiecare săptămână. În urma analizării datelor a reieșit că la republicare (un export nou cu toate datele) pot apărea modificări care îngreunează analiza datelor. Spre exemplu, în unele câmpuri pot apărea virgule sau spații care nu existau în exporturile anterioare
- În baza de date din 1 octombrie, există intrări de la începutul sau mijlocul lunii septembrie care nu existau în bazele de date anterioare (doar anterioare datei de 18 septembrie). Acest fapt poate reflecta fie depunerea cu întârziere a informațiilor de către partidele (iar unele diferențe sunt considerabile) sau gestionarea și publicarea neconformă a datelor de către AEP. Nu am realizat o analiză privind toate intrările din baza de date pentru a oferi o statistică comprehensivă, dar considerăm că aceste câmpuri diferite pot afecta calitatea datelor și înțelegerea procesului de finanțare. Mai mult, unele intrări par dublate, întrucât sunt înregistrate aceleași sume în aceleași zile, dar din datele existe nu se poate trage o concluzie clară.
Câteva exemple:
- La Consiliul general, lista PNL are 41 de intrări în baza de date din 1 octombrie, toate datate înainte de 18 septembrie, pe când în baza de date din 18 septembrie există doar 19
- Candidații la diverse din poziții în Brașov, PSD au în baza de date din octombrie 81 de intrări (datate înainte de 14 septembrie), iar în septembrie aveau 83
- Pe 18 septembrie USR în Sectorul 1 avea 12 de intrări, iar 1 octombrie 17
Statistici privind contribuțiile
Competitorii au contribuit cu sume semnificative la campania electorală, deși 2020 se anunța a fi un an dificil din punct de vedere economic, iar limitările legate de desfășurarea campaniei electorală prin evenimente sau acțiuni stradale ar fi trebuit să conducă și la limitarea sumelor cheltuite de partidele politice în campanie. Mai mult, aceste sume nu conțin partea de precampanie, care a fost pe de parte mult mai vizibilă decât campania electorală.
Cele mai multe contribuții au fost declarate de către PNL (30%), urmat de PSD (25%). PNL a mai contribuit cu 1,75 milioane din subvenții, iar PSD cu 3,6 milioane din veniturile proprii. Cei mai puțini bani i-au declarat candidații PSRO – 282 de lei
Cea mai mare parte a fondurilor provine din venituri proprii, iar cei mai puțini bani vin din donații (1,3%).
PNL a apelat cel mai mult la împrumuturi, la o distanță semnificativă de celelalte partide, cu 155 de astfel de situații. În figurile de mai jos se poate vedea și proporția împrumuturilor din total contribuțiilor aduse de competorii electorali, candidații USR aducând un sfert din contribuții din împrumuturi.
Cele mai mari împrumuturi au fost luate de candidații la funcția de președinte al consiliului județean sau la primăria generală. Din partea PSDI putem doar bănui că împrumutul aparține lui Bogdan Stanoevici, întrucât datele sunt incomplete.
Conform legii, partidele politice trebuie să declare sumele în maximum trei zile de la încasarea contribuțiilor în contul declarat la AEP. Banii nu pot fi cheltuiți fără a fi declarați (sau cel puțin nu pot fi cheltuiți în mod legal). Unii dintre candidați, printre care și fostul primar general al Capitalei, Gabriela Firea au declarat acești bani cu foarte puțin timp înainte de finalizarea campaniei electorale, ceea ce este greu de înțeles având în vedere faptul că banii care nu sunt declarați nu pot fi cheltuiți și recuperați prin rambursări. Mai mult, peste 1000 de contribuții declarate sunt datate 25 septembrie, iar ultima zi în care se putea declara contribuții a fost 26 septembrie, astfel că modul în care aceștia mai puteau cheltui banii este limitat. 25 de candidați (majoritatea de la Pro Romania) au declarat sumele chiar pe 26 septembrie.
Donatorii nu au fost în schimb generoși. Pentru campania electorală nu pot dona decât persoane fizice. Cu toate acestea, sumele cele mai mari pentru donații au mers către Nicușor Dan (326.800) – Primăria Generală/independent, Mihai Huzău (111.500) – Primăria Satu Mare/PMP sau Gabriel Tischer (109.466), candidat la președinția CJ Sibiu din partea FDGR.
Din cauza datelor de calitate slabă, este dificil de stabilit în câte circumscripții au fost declarate contribuții. Cu toate acestea, cei mai mulți bani au fost declarați în București (general), urmat de Constanța, Bacău, Iași, Argeș și Timiș. Harghita și Covasna rămân județele cu cele mai puține contribuții. O analiză comparativă a datelor din 11 septembrie (aproape jumătatea campaniei) și 1 octombrie arată cum competitorii din București au contribuit cu mai mulți bani în a doua jumătate a campaniei, ceea ce ne poate arăta faptul că există o creștere viziblă a mizei alegerilor și deci a competiției.
Cea mai mare parte a contribuțiilor au mers către poziția de primar (43%), iar 20% au fost declarate de către consilierii județeni.
Contribuțiile partidelor rămân relativ mici și anume 22268154,98 lei (aproximativ 8% din total). Din aceste sume 15,8 milioane provin din finanțarea privată a partidelor politice, iar restul din subvenții. Singurele partide care au transferat din contul curent de subvenții în contul de campanie de subvenții sunt ALDE (2,68 milioane), PNL (1,75 milioane) și USR (261.000). Pe lângă aceste fonduri, 1,68 de milioane din subvenții au ajuns la filialele locale ale partidelor.
Recomandări:
- Îmbunătățirea calității datelor publicate de partide și de Autoritatea Electorală Permanentă
- Publicarea datelor succesiv și nu prin republicarea integrală a întregii baze de date, pentru a evita discrepanțele sau îmbunătățirea modului de exportare a datelor
- Publicarea unor rapoarte intermediare detaliate privind cheltuielile în campania electorală. Chiar dacă AEP publică raportările ulterioare ale competitorilor electorali, acestea se afișează după o perioadă îndelungată după finalizarea procesului electoral, fapt care poate scădea transparența acestuia
- Introducerea unor reglementări în Legea 334/2006 prin care identitatea donatorilor sau persoanelor care împrumută candidații pentru campaniile electorale peste o anumită limită (5 salarii brute), să fie publică, similar procedurilor pentru finanțarea partidelor politice.
Raport realizat în cadrul unui proiect finanțat de Bureau of International Narcotics and Law Enforcement Affairs (INL), implementat de Expert Forum în parteneriat cu CEELI Institute și International Foundation for Electoral Systems (IFES).