Transgaz, bagă gaz!

Gazoductul Ungheni-Chișinău. Cum urgentăm accesul Moldovei la gaze europene?

Încă din 2014, când s-a construit un mic segment de conductă între Iași și Ungheni, tragem nădejde că Moldova va avea acces la gazele din piața românească și nu va mai depinde exclusiv de Gazprom. Cu toate acestea, pe conductă circulă în cel mai bun caz cantități simbolice de gaze (cca 0,1% din consumul țării), iar din 2017 nici măcar atât. Asta, deoarece conducta duce de nicăieri spre nicăieri – în România la Iași nu sunt prea multe gaze, iar în Ungheni nu se consumă prea mult. Interconectarea reală cu România presupune lucrări atât în România (două segmente de conductă și două stații de comprimare) cât și în Moldova (o conductă de la Ungheni spre Chișinău, unde este cererea). Din păcate, lucrările sunt întârziate. Două chestiuni majore complică și mai mult lucrurile: expirarea contractului cu Gazprom la finele acestui an și negocierile care trebuie purtate; și perspectiva foarte realistă că Gazprom va ocoli peste 2-3 ani integral tranzitul prin Ucraina prin conductele Nord Stream și TurkStream, ceea ce ar însemna întreruperea fizică a fluxurilor de gaze de azi pe conductele existente, iar Moldova riscă să rămână în frig și beznă.

În raport analizăm situația la zi, atât în Moldova, cât și în România, și facem recomandări pentru accelerarea proiectului.

 

  1. Ridicarea de facto a securității energetice pe lista de priorități a guvernului Moldovei:
    • Contractul cu Gazprom expiră la sfârșitul lui 2019 și trebuie negociat un nou contract, limitând clauzele abuzive și asigurând că alți furnizori (români, ucraineni) pot intra în piață, imediat ce acest lucru va fi posibil fizic
    • Negocieri cu Ucraina pentru aprovizionare în situații de urgență – fie că Gazprom va ocoli tranzitul prin Ucraina în următorii ani sau decide să întrerupă furnizarea din orice motive. Asigurarea unei alternative ucrainene e esențială și pentru viitoarele negocieri cu Gazprom
    • Urgentarea proiectului Onești-Iași-Ungheni-Chișinău

 

  1. Credibilitatea construcției conductei:
    • Respectarea regulilor (transparență în proces) și monitorizarea publică a construcției

 

  1. Reguli clare, previzibile, transparente pentru toți furnizorii de energie (gaze, energie electrică):
    • Aplicarea integrală a Pachetului III, inclusiv ”unbundling”, cu un grafic clar al procesului
    • Creșterea credibilității și independenței reglementatorului ANRE
    • Clarificarea unor aspecte controversate și esențiale pentru ca furnizorii să aibă curaj să intre în piață (plecarea Union Fenosa; neregulile din fiecare an privind licitația pentru energia electrică; clarificarea situației datoriilor pentru gaze, inclusiv clarificarea situației criptovalutei produse în Transnistria care crește datoria pentru gaze etc.)
    • Asigurarea că negocierile cu Gazprom în lunile următoare nu vor duce la clauze restrictive care să blocheze intrarea în piață a altor furnizori

 

  1. Negociere cu Ucraina, în format tripartit – Ucraina, Moldova, mediere UE
    • Negocieri ”la pachet” în aspecte sensibile și uneori controversate între Ucraina și Moldova în sectoarele energie și mediu
    • Subiecte posibile:
  • aprovizionarea în situație de urgență cu gaze din piața europeană, prin Ucraina. Identificarea aspectelor care blochează acest lucru: fizice (nevoi de întărire a infrastructurii); comerciale / de reglementare (tarife, reguli de piață, care pot fi modificate cu ușurință). Stabilirea unui calendar / Road Map clar de eliminare a acestor bariere. Medierea UE (partener credibil pentru ambele țări) ar sprijini identificarea unor surse europene de finanțare pentru infrastructură în contextul negocierilor pe buget 2021-2027
  • fluxul invers pe conductele existente (Trans-Balkanic Pipeline). Susținerea unei poziții comune Moldova-Ucraina-România pentru priorități CESEC
  • folosirea depozitelor de înmagazinare din Ucraina pentru utilizarea interconectării cu România la capacitate maximă
  • stabilirea unui calendar realist pentru aderarea la ENTSO-E a ambelor țări
  • lucrările privind hidrocentrala de pe Nistru și respectarea directivelor UE de mediu.

 

  1. Lobby / advocacy pentru cauza Moldovei în exterior
    • Negocierile UE post-alegeri pentru priorități față de exteriorul UE – păstrarea Eastern Partnership, actualului sistem de finanțare cu instrument dedicat (ENI, alocări pentru EaP) și păstrarea DG NEAR
    • Convingerea partenerilor europeni că noul guvern va accelera reformele
    • Lobby/advocacy în România pentru accelerarea proiectului Onești-Gherăești-Iași și anularea clauzelor legislative (OUG 114, Legea offshore) care au blocat dezvoltarea exploatărilor în Marea Neagră. Identificarea altor surse de gaze care ar putea veni prin România și Ucraina (Coridorul Sudic etc).

 

 

,


Susține EFOR: Dacă ți-a plăcut acest articol și ceea ce facem, ne poți sprijini prin donații sau te poți implica și tu.