Colectarea de date referitoare la profilul politic al unei persoane

Profilul politic al unei persoane poate fi util pentru a înțelege contextul în care aceasta își desfășoară activitatea, cu cine interacționează sau dacă aceste relații influențează succesul unei companii – legal sau prin încălcarea legii – sau luarea unei decizii. Deși sunt relativ puține infracțiuni care au o componentă politică exprimată direct în textul incriminării, profilul politic poate fi util pentru crearea unor conexiuni mai mult sau mai puțin evidente care ne pot contura o imagine mai clară despre o persoană sau un grup de persoane.

De exemplu, art. 13 din Legea 78/2000 sancționează ”Fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid sau într-o formaţiune politică, într-un sindicat ori într-o asociaţie fără scop lucrativ sau fundaţie şi care foloseşte influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.”

Cu toate acestea, persoanele care sunt legate de partidele politice pot fi implicate în multe alte infracțiuni, care nu au în mod necesar o componentă politică, precum cele legate de formarea iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat, spălare de bani sau trafic de influență; contextul politic în care se desfășoară aceste activități poate fi relevant.

Legătura unei persoane cu un partid poate fi dată de mai multe calități: fondator, membru, candidat, ales, persoană de funcție de conducere, donator sau o persoană care împrumută partidul. Desigur, multe dintre acestea se pot suprapune. De reținut că diferența dintre un simplu membru și o persoană cu funcție de conducere poate fi importantă, mai ales că aceasta din urmă poate exercita o influență semnificativă asupra altor membri sau a unor terți. În secțiunea de mai jos vom analiza sursele publice care ne permit să stabilim conexiunile pe care le-am menționat mai sus. Deși un investigator dispune de mecanisme stabilite de lege pentru a stabili această identitate, considerăm că pentru început există numeroase resurse publice care pot fi folosite pentru a contura direcția unei investigații.

Cele mai la îndemână surse pentru a începe acest tip de căutare sunt:

  • Motoarele de căutare gen Google, Bing etc
  • Articole de presă/investigații jurnalistice – trebuie ținut cont aici și de influența politică asupra unor redacții și deci de posibila prezentare deformată a faptelor  
  • Paginile web ale partidelor. Deși nu sunt mereu actualizate, pot oferi informații importante despre persoanele cu funcții de conducere. Pentru variante mai vechi ale paginilor web, care nu mai sunt disponibile, se poate folosi și instrumentul WayBack Machine (a se vedea ultima secțiune)
  • Profilul de pe diverse pagini social media. Deși cei mai mulți politicieni au aceste informații disponibile pe profilul public (mai ales dacă au pagini publice), pentru unele persoane care și-au deschis doar conturi individuale, informațiile nemaifiind disponibile oricui, aceste informații nu sunt vizibile. Chiar și atunci când profilurile personale sunt publice, acestea nu includ în mod obligatoriu informații complete privind apartenența persoanelor la un partid politic.

Puteți urmări aici o demonstrație video privind căutarea informațiilor despre profilul politic al unei persoane.

Fondatorii partidelor sau persoane cu funcție de conducere în evoluția istorică a acestora

Partidele politice sunt înregistrate la Tribunalul București, care ține și un Registru al Partidelor Politice. Documentul publicat pentru fiecare partid conține informații despre fondatori, toate modificările referitoare la conducerea partidului, dar și anumite modificări de statut. Nu sunt vizibili în această listă fondatorii fiecărei filiale.

Exemple de date privind fondatorii partidelor

În lista de modificări sunt afișate și persoanele care au ocupat funcții de conducere din istoria partidului, în funcție de decizia forurilor de conducere sau de decizia adunărilor generale ale partidelor.  

Autoritatea Electorală Permanentă gestionează un Registru Fiscal al Partidelor Politice, care include inclusiv informații despre sedii, președinți și trezorieri. Cea mai recentă variantă este disponibilă aici.

Membrii partidelor politice

Datele (număr, nume etc) despre membri partidelor publice nu sunt publice. Nu există liste publice cu membri partidelor politice, această informație este deținută doar de partidul respectiv. Nici Autoritatea Electorală Permanentă, care este instituția care asigură controlul partidelor politice nu deține aceste date. Conform Legii 14/2003 a partidelor politice, art 8[1]:

  • un cetăţean român nu poate face parte în acelaşi timp din două sau mai multe partide politice.
  • înscrierea unei persoane într-un alt partid politic constituie de drept demisie din partidul al cărui membru a fost anterior
  • la înscrierea într-un partid politic orice persoană este obligată sa declare în scris.

Cu toate acestea, există anumite surse de informații care ne permit să vedem dacă o persoană este/a fost membru de partid: cotizații, candidaturi sau declarații de interese (pentru persoanele cu funcții de conducere sau candidați). Limita tuturor aceste metode este că nu ne indică momentul exact al începerii sau finalizării apartenenței la un partid, singurul deținător al acestei informații fiind partidul politic.

Faptul că o persoană plătește o cotizație unui partid înseamnă că este membru în respectivul partid politic. Spre deosebire de cotizații, donațiile pot fi plătite și de o persoană care nu este membru. Cotizațiile se plătesc conform politicii partidului respectiv, însă, de regulă, ar trebui plătite în fiecare an. Unii membrii le plătesc lunar, alții le plătesc de mai multe ori pe an, iar alții o singură dată pe an. Suma maximă a cotizației pe care o poate plăti o persoană este echivalentul a 48 de salarii brute minime pe economie, însă partidele au propriile limite stabilite pentru cotizații. În realitate, nu toți membrii plătesc în fiecare an cotizația. Partidele au un interes mai mare de a colecta aceste informații în perioadele electorale, mai ales că plata cotizației este, de regulă, și o condiție pentru a putea vota pentru forurile de conducere ale partid.[2] Așadar, dacă o persoană nu se regăsește pe listă într-un an, dar există informații din alte surse că este membru de partid, poate însemna că în realitate este membru, dar nu a plătit cotizația la zi.

Putem afla din mai multe surse dacă o persoană a plătit cotizații, în funcție de valoarea cotizației. Dacă valoarea cotizației plătite într-un an depășește 10 salarii minime brute pe economie (33.000 lei în 2023), atunci datele se publică în Monitorul Oficial, partea I[3]. Aceste informații se publică în ultimele zile ale lunii aprilie - începutul lunii mai, când partidele au obligația de a publica rapoartele de venituri și cheltuieli pe anul anterior. În această listă apar de obicei mai puțin cotizanți, cel mai des persoane cu funcții de conducere sau care dețin mandate în diverse foruri.

 

Căutarea se face pe unul din portalurile www.expert-monitor.ro (Monitorul Oficial) https://legislatie.just.ro (sau orice altă platformă care oferă acest serviciu, cum ar fi lege5.ro, monitoruljuridic.ro etc) după cum se vede în captura de mai jos. În primul caz, trebuie să știm data apariției și numărul ediției din Monitorul Oficial, ceea ce poate fi foarte limitativ. În cazul portalului https://legislatie.just.ro, căutarea este mai flexibilă. De exemplu, în locul termenului generic partid din captura de mai jos, puteți introduce numele partidului pe care îl căutați. La modul generic, puteți căuta și numele unei persoane, dacă nu știți partidul (a se vedea a doua imagine). Informația provine de la partidul politic, care are obligația de a publica aceste informații în Monitorul Oficial.

Căutare după partid

Căutare după numele persoanei

Dacă vrem să căutăm folosind mai multe criterii - partidul și numele unei persoane - putem adăuga încă un câmp la căutare, de la butonul + din dreapta ecranului.

Dacă valoarea cotizației este mai mică de echivalentul a 10 salarii minime brute pe economie, căutarea se face în rapoartele de venituri și cheltuieli, care se publică pe pagina web https://finantarepartide.ro, pentru fiecare partid în parte, tot în aprilie-mai, pentru anul anterior. Trebuie să accesați numele partidului (stânga) > finanțare privată > Raportări conform art. 49 alin.(1) / alin.(3) din Legea 334/2006. Rapoartele din anii anteriori pot fi găsite la rubrica arhiva, pentru fiecare partid în parte. Cu toate acestea nu toate partidele publică rapoartele în format detaliat, întrucât legea le permite să publice și o formă restrânsă, care nu include numele celor care cotizează sub limita de 10 salarii minime brute pe economie. Dacă partidele optează pentru această variantă nu vom avea date publice privind cotizanții cu sume sub valoarea de 10 salarii minime pe economie.

Rapoarte de venituri și cheltuieli, finantarepartide.ro

Raport de venituri și cheltuieli detaliat (xls)

Aceste platforme sunt relativ dificil de folosit. O soluție mult mai simplă este platforma www.banipartide.ro, care a fost dezvoltată de Expert Forum și care adună toate informațiile cu privire la finanțarea politică disponibile public începând cu 2006. Platforma afișează atât cotizațiile, cât și donațiile și împrumuturile, precum și contribuțiile electorale ale tuturor partidelor și candidaților independenți și se bazează pe sursele publice menționate mai sus. Puteți căuta separat pentru alegeri sau pentru finanțarea partidelor, dar și în toate bazele de date - https://db.banipartide.ro.

Puteți urmări aici o prezentare a bazei de date.

Calitatea de membru de partid se poate deduce și din informațiile legate de candidaturi. Candidați care nu participă la alegeri ca independenți sunt, de regulă, membri de partid. Numele candidaților sunt publicate pentru fiecare scrutin de către Biroul Electoral Central. Nu există nicio bază de date publică centralizată întreținută de instituții publice. Pagina web a fiecărui birou electoral este disponibilă pe pagina web AEP. Formatele sunt foarte diferite și câteodată greu de navigat printre ele.

Lista de candidați europarlamentare 2019, format pdf scanat – nu permite căutarea

Lista de candidați locale 2020

Expert Forum oferă o platformă mult mai eficientă, care include toate datele legate de candidați din 2004 până în prezent, pornind de la informații de pe paginile BEC, despre care am vorbit mai sus, și suplinind cu date obținute pe baza Legii 544/2001, de la Autoritatea Electorală Permanentă. Baza de date include aproape 700 de mii de nume și este disponibilă la https://candidati.banipartide.ro. De menționat că numele din baza de date nu sunt unice, întrucât unii candidați au participat la mai multe scrutine, din partea mai multor partide. De asemenea, întrucât nu platforma nu include codul numeric personal. Analiza datelor trebuie realizată luând în calcul circumscripția în care persoana respectivă a candidat – dacă știm, de exemplu, că a candidat sau are activitate într-un anumit județ.

Motor de căutare candidați, candidati.banipartide.ro

Nu există o bază de date completă care să includă toate persoanele alese în funcții publice. În cazul Parlamentului avem paginile web www.cdep.ro și www.senat.ro, care sunt detaliate. Pentru Parlamentul European putem folosi pagina oficială a instituției, www.europarl.europa.eu. La nivel local,însă, nu avem astfel de informații. Datele sunt colectate de prefecturi după alegerile locale, iar mai departe sunt transmise către MAI și MDLPA[4]. Informațiile nu sunt publicate din oficiu. Expert Forum a colectat datele de la ultimele alegeri și le-a publicat la https://alesi.banipartide.ro/. Cu toate acestea, actualizarea informațiilor nu este constantă, întrucât aleșii locali își pot pierde funcțiile sau își pot înceta mandatul în alte condiții, iar aceste informații nu sunt disponibile public în mod complet și la timp.

Persoane cu funcții de conducere

Persoanele cu funcții de conducere într-un partid politic la nivel central, județean sau local, trebuie să declare această calitate în declarațiile de interese dacă au obligația să depună astfel de declarații pentru că ocupă o funcție publică.

Termenele în care se depun declarațiile de interese sunt următoarele:

  • În termen de 30 de zile de la data numirii sau a alegerii în funcție ori de la data începerii activității.
  • Anual, cel mai târziu la data de 15 iunie. Declarațiile de avere se întocmesc pentru anul fiscal anterior încheiat la 31 decembrie, în cazul veniturilor și pentru situația la data declarării pentru celelalte capitole din declarație.
  • În termen de cel mult 30 de zile de la data încheierii mandatului sau a încetării activității
  • În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii, persoanele care nu aveau obligația de a depune declarația de avere și declarația de interese

Pe perioada detașării sau delegării, declarațiile se depun la instituția de la care persoanele în cauză au fost delegate sau detașate. Candidații la alegeri depun declarațiile la Biroul Electoral Central sau la birourile de circumscripție, odată cu depunerea candidaturilor.

Declarațiile pot fi consultate pe pagina web a Agenției Naționale de Integritate. Informațiile despre funcția politică se regăsesc la secțiunea 4 - Calitatea de membru în organele de conducere, administrare şi control, retribuite sau neretribuite,  deţinute în cadrul partidelor politice, funcţia deţinută şi denumirea partidului politic.

Exemple declarații de interese

O altă informație interesantă poate fi obținută din declarația de avere, unde deponentul trebuie să declare veniturile soțului/soției sau ale copiilor aflați în întreținere. Astfel putem afla sau confirma faptul că în familia restrânsă a persoanei pe care o căutăm există o persoană care deține o funcție politică aleasă.

Căutarea pe platforma ANI ne poate arăta și care este traseul unei persoane, după cum se vede în exemplul de mai jos.

Cu toate acestea, trebuie să verificăm cu atenție dacă ne analizăm date privind aceeași persoană sau este vorba despre o coincidență de nume. În cazul de față, informațiile afișate privesc  două persoane diferite cu privire la care există o coincidență de nume și prenume - un candidat la Consiliul Local și un Prefect.

 

Este de menționat, de asemenea, și faptul că nici numele aceleași persoane nu este mereu introdus la fel. De exemplu, aici, nu avem inițiala celui de al doilea prenume peste tot.

De asemenea, căutarea se poate face după mai multe criterii (funcție, județ) care pot fi utile mai ales dacă analizăm o persoană cu un nume care nu este neapărat ușor de identificat fiind mai comun.

Donatori sau persoane care împrumută partidele politice

După cum menționam anterior, orice persoană poate dona unui partid politic sau poate acorda un împrumut fără a fi membru de partid. O persoană poate dona către mai mulți competitori electorali, fie că este vorba de partide politice sau candidați independenți.

Donațiile se pot acorda specific pentru alegeri sau în afara alegerilor, pentru partidul politic. Ca și în cazul cotizațiilor, acestea se includ în rapoartele de venituri și cheltuieli ale partidelor, iar cele care au o valoare mai mare decât echivalentul a 10 salarii minime pe economie se publică la finalul lunii aprilie/începutul lunii mai în Monitorul Oficial, partea I – am arătat deja mai sus cum se pot căuta aceste informații.

Pentru împrumuturi, situația este similară, cu excepția faptului că în Monitorul Oficial se publică împrumuturile a căror valoarea anuală adunată depășește echivalentul a 100 de salarii minime pe economie – vedeți modalitățile de căutare de mai sus.

Contributorii la campania electorală

Campaniile se finanțează din donații, împrumuturi, venituri proprii ale candidaților sau contribuții ale partidelor (fonduri private sau subvenții din fonduri publice).

Contribuțiile electorale (doar pentru alegeri) se pot vedea în datele colectate și publicate de către Autoritatea Electorală Permanentă în timpul campaniilor electorale, de regulă săptămânal (pe site-ul AEP – fig. 8) și după alegeri (pe site-ul AEP și în Monitorul Oficial). Căutarea pe site-ul AEP se face pentru fiecare scrutin în parte, ceea ce limitează posibilitatea de a identifica toate contribuțiile făcute de o persoană. Căutarea în Monitorul Oficial se face după cum am arătat mai sus, singura diferență este că informațiile sunt puse la dispoziție de către Autoritatea Electorală Permanentă și nu de către partidul politic. O mențiune importantă este că în aceste declarații regăsim contribuțiile aduse de competitori, nu neapărat sursa donației (numele persoanei care a donat către candidat).

Contribuții locale 2020, date din timpul campaniei, finantarepartide.ro

Rapoarte de venituri și cheltuieli realizate de partide, după alegeri / site-ul AEP

Ca și în cazul donațiilor pentru partidul politic și pentru campania electorală informații privind toate contribuțiile sunt disponibile pe www.banipartide.ro, în secțiunea care conține contribuții campanie, respectiv în https://db.banipartide.ro, unde se regăsesc toate datele legate de contribuțiile la campanie.

Un aspect foarte important este faptul că la acest moment nu există nicio prevedere legală care să specifice faptul că sursa donațiilor, a cotizațiilor sau a împrumuturilor trebuie să fie veniturile proprii. Cu alte cuvinte, un donator poate primi bani de la un terț pentru a-i declara la partid, iar numele terțului, care este de fapt sursa banilor, nu este dezvăluit. Este o practică ce a fost folosită și recunoscută de anumiți politicieni, care reduce transparența finanțării politice și poate încuraja comportamente ilegale. De exemplu, poate încuraja spălarea de bani, având în vedere faptul că fondurile investite în campanie se rambursează competitorilor electorali, dacă obțin mai mult de 3% din voturi (depinde de alegerile, la nivel de circumscripție sau național).

Alte resurse utile

 Wayback Machine - https://archive.org/web/ - este o resursă care ne ajută să găsim o variantă a unei pagini web de la un anumit moment dat. Este utilă, de exemplu, pentru a găsi pagini care nu mai sunt disponibile, dar care conțin informații care ne interesează. De exemplu, dacă vrem să găsim candidații de la alegerile locale din 2012 ar trebui să ne uităm pe pagina web beclocale2012.ro, care nu mai este disponibilă. Mai departe, putem selecta o zi din lista de date în care site-ul a fost indexat și a fost creată o copie a acestuia.

 

Pentru mai multe detalii despre cum se finanțează partidele politice și campaniile electorale, puteți consulta campania #baniipartidelor, elaborată de EFOR.

Studii de caz

Utilizarea datelor pentru monitorizarea achizițiilor legate de fondurile naționale de investiții

În 2012 Expert Forum a inițiat un program prin care și-a propus să analizeze modul în care se alocă fondurile de investiții pentru infrastructură finanțate din bugetul național, dar și care este profilul companiilor care câștigă achizițiile publice. Mai exact, ne-am propus să înțelegem dacă factorul politic influențează alocarea de fonduri și achizițiile publice. Istoria integrală a acestui program, cu rapoarte, date și hărți interactive este disponibilă pe site-ul EFOR.  

Inițial EFOR a analizat mecanismele prin care se alocă fondurile din programele naționale de investiții către comunitățile locale, pentru proiecte care au obiective precum construcția/reabilitarea de drumuri, rețele de apă sau sisteme de canalizare sau construcția unor clădiri[5]. De asemenea, am inclus date privind Fondul de Mediu, Fondul de Rezervă la dispoziția Guvernului sau programe pentru finanțarea școlilor. După 2012, aceste eforturi s-au consolidat în Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), care a avut două etape, iar din 2021 în Programul Național de Investiții Anghel Saligny.  

Analiza inițială a arătat că mecanismele de alocare a acestor fonduri sunt neclare. De exemplu, în cazul PNDL au existat criterii stabilite de OUG 28/2013 și prin Ordinul 1851/2013, dar aplicarea lor in practica nu a fost unitară și coerentă. Mai mult, nu a existat niciodată o explicație transparentă sau o metodologie detaliată cu privire la modalitatea prin care se distribuie fondurile către autoritățile locale – proiectele erau aprobate prin ordin de ministru fără niciun punctaj. Mai departe, EFOR a corelat sumele primite de la nivel central – cea mai mare parte fiind gestionate de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (cu denumirile ulterioare) – cu apartenența politică a primarilor și președinților de consilii județene (indicele clientelismului). Acesta arată că există o corelație între probabilitatea de a primi finanțare din acest mecanism și apartența primarului sau preşedintelui de consiliu judeţean la un partid aflat la putere. Datele publicate în 2013 indică un maxim de clientelism politic ȋn anii 2007-2008, pe aproape toate instrumentele de transferuri pentru investiţii existente. În medie, ȋn 2007-08 era de trei ori mai probabil ca un primar legat de un partid de la putere să primească fonduri decât unul din opoziție. Mai mult, datele de la acel moment arătau că peste trei sferturi din comune nu aveau suficiente fonduri pentru a acoperi măcar cheltuielile minime cu salarii, ceea ce crea o dependență puternică față de centru –, situație care se manifestă și în prezent. Deși aceste comportamente nu sunt de natură penală, ele indică prezența unor mecanisme prin care partidele politice aflate la putere au dirijat bani spre local cu favorizarea primarilor sau președinților de consilii județene de aceeași culoare.

În cea de-a doua etapă, EFOR a analizat achizițiile publice legate de proiectele finanțate din PNDL și PNI Anghel Saligny, precum și din proiecte finanțate de Compania Națională de Investiții. În cazul PNDL, situația a fost cea mai complicată, întrucât nu există nicio trasabilitate directă între denumirea proiectelor finanțate de către MDLPA și achizițiile publice - de tipul unei liste cu câștigătorii achizițiilor, un cod unic de proiect (precum codul SMIS) sau alte date de acest tip. Practic, câștigătorii fiecărei achiziții trebuie căutați manual, individual, în portalul e-licitatie.ro, pornind de la numele proiectului și al beneficiarului (primărie sau consiliu județean). De menționat că în cazul PNDL și PNI Anghel Saligny achizițiile sunt realizate de către beneficiar și nu de către minister, cum se întâmplă în cazul Companiei Naționale de Investiții, care se ocupă de achiziții și de monitorizarea proiectelor.

La nivelul anului 2021, concluziile EFOR legate de profilul câștigătorilor care au primit cele mai multe fonduri erau următoarele:

  • În cele mai multe cazuri, un număr mic de firme (4-5) câștigă procente între 40-70% din fondurile din contracte (singure sau ca lider de asociere), raportat la 100-120 de societăți care au primit contracte pentru lucrări de proiectare sau execuție, pe județ.
  • Profilul acestor societăți ne arată că sunt general companii care au vechime, număr mare de angajați (pot avea peste 2-300 de angajați) și dețin infrastructura necesară pentru a executa lucrările.
  • EFOR a analizat primele câteva zeci de firme ca valoare a contractului, din achiziții realizate prin PNDL și PNI Anghel Saligny. În cazul celor mai multe dintre acestea, există o componentă politică vizibilă, incluzând  asociați/acționari/fondatori care sunt sau au fost membri de partid sau au ocupat funcții de conducere în instituții publice sau care se află în relații de afinitate. În paralel, am identificat societăți care au fost implicate în dosare penale ca persoane juridice sau în cazul cărora asociații, acționarii sau administratorii au fost trimiși în judecată, majoritatea legate de evaziune fiscală, corupție sau achiziții aranjate. Menționăm că în unele cazuri au existat achitări, iar în altele nu există hotărâri definite ale instanțelor.
  • În cazul unora dintre aceste societăți, există fie conducere comună (un acționar sau asociat), grade de rudenie sau afinitate între proprietari sau alte legături bazate pe interese, fapt care poate indica un anumit grad de monopol al achizițiilor în anumite regiuni prin firme controlate de aceeași familie sau grup de interese.
  • Achizițiile cu una și două oferte predomină, ceea ce poate arăta fie un monopol, fie un interes scăzut pentru acest tip de contract, mai ales că au existat situații în care deconturile au fost realizate târziu, iar societățile realizaseră lucrările din propriile fonduri.

Deși nici în acest moment nu există o listă actualizată a achizițiilor realizate de beneficiari ai proiectelor finanțate din PNDL, am realizat o bază de date cu procedurile dintre 2015 și 2021, care este disponibilă pe site-ul EFOR.

EFOR a realizat profiluri ale acestor companii, care pot fi găsite în rapoartele publicate pe site. Acestea includ acționari/ asociați/ administratori, informații despre beneficiarii reali, profilul politic al acestora, date despre contractele câștigate și altele.

Achizițiile din programul Anghel Saligny sunt mai transparente, în sensul în care în listele de plăți publicate de MDLPA, respectiv în documentele de progres privind implementarea programului, care se publică la aproximativ trei luni, se pot vedea și societățile care au câștigat contractele pentru proiectare și execuție. Puteți accesa datele astfel:

Document stadiu de implementare proiect, cu informații privind achizițiile publice

Pentru Compania Națională de Investiții, situația este diferită, întrucât achizițiile sunt realizate direct de către aceasta. Acestea pot fi consultate în portalul oficial de achiziții, e-licitatie.ro folosind CIF 14273221. Pentru statistici mai complexe, puteți folosi și portalul https://data.g4d.ro.

Concluziile legate de CNI și Saligny, la nivelul anului 2023:[6] 

  • Între firmele care câștigă cele mai mari contracte prin proceduri de achiziție publică există un număr relativ mare de ofertanți care sunt legați de politic, fie direct, fie indirect, prin relații cu decidenți sau membri din partide/conducerea unor partide. (a se vedea și descrierea de la PNDL)
  • Deși apartenența la un partid sau legăturile cu membri de partid nu determină neapărat succesul unei firme, datele statistice sugerează că poate impulsiona în anumite cazuri succesul acesteia.
  • În unele cazuri, aceeași asociați/acționari dețin mai multe societăți cu care câștigă contracte, iar câteodată se asociază pentru același contract. Astfel, există un potențial de monopol prin mai multe firme deținute de aceeași familie sau de același grup de interese.
  • Unele dintre aceste firme se regăsesc atât la achizițiile realizate prin programul Saligny, cât și la CNI sau PNDL.
  • Pe lângă profilul politic al unora dintre aceste firme, în cazul CNI, cercetările EFOR au indicat faptul că există societăți de consultanță sau care execută lucrări care au contracte obținute prin proceduri competitive exclusiv cu CNI sau majoritar cu CNI. Un astfel de exemplu este o societate care a încheiat în total 135 de contracte prin proceduri competitive (potrivit SEAP), iar 130 dintre acestea sunt încheiate cu CNI. Deși legislația nu interzice firmelor să lucreze doar cu un anumit tip de finanțator, acest gen de statistică poate sugera un anumit monopol.
  • În unele cazuri, am identificat și apropieri (inclusiv la nivel de afinitate) între firme și reprezentanți ai instituțiilor care alocă fondurile. Spre exemplu, am identificat și 2 firme care au legături indirecte cu persoane aflate în funcții de conducere din cadrul MDLPA, care este instituția ce aprobă aceste proiecte. Reamintim și de cazul, semnalat de publicația Recorder, în care un consilier al ministrului controla firme care au câștigat contracte finanțate din PNDL.
  • Multe dintre aceste probleme nu sunt specifice numai fondurilor naționale, întrucât acești ofertanți lucrează și pe proiecte finanțate din alte programe.

Pentru informații suplimentare despre cum se poate căuta o procedură de achiziție publică și profila o societate comercială, puteți consulta ghidul Detectorul de Bani Publici, dezvoltat de Expert Forum.

Puteți urmări o demonstrație video despre cum căutăm date despre proiectele finanțate din PNDL și Saligny

Numirea unor persoane cu legături politice în funcții de conducere în domeniul sănătății

Expert Forum a folosit datele de mai sus pentru a realiza o analiză referitoare la numirile de la conducerea Direcțiilor de Sănătate Publică (DSP), precum și a Direcțiilor Județene de Asigurări de Sănătate și pentru a studia dacă există potențiale influențe politice în acest proces. Raportul ”Sănătatea temporară. Analiza numirilor la CAS și DSP din ultimii 10 ani” poate fi consultat pe site-ul EFOR.

În acest sens, am analizat toți directorii/președinții celor două instituții din ultimii 10 ani pentru a înțelege dacă factorul politic are fi putut conta în numirea acestora. Concluziile legate de cele două tipuri de instituții au fost următoarele.

  • O mare parte din numiri s-au făcut prin delegare/exercitare temporară a funcției, ceea ce întreține instabilitatea funcției. Excluzând mandatele foarte lungi, în cazul DSP-urilor media mandatului în perioada 2012-2022 este aproape de șase luni, perioada maximă pentru delegări.
  • Competiția la concursuri este relativ scăzută, în cele mai multe cazuri.
  • Există județe unde un singur director a ocupat această funcție pe toată durata studiată, iar în unele județe lista de directori poate ajunge la 6 -7 nume.
  • Cea mai mare parte din numirile temporare la DSP-uri s-au realizat în 2020, în special în luna ianuarie, înainte ca pandemia să înceapă la modul real.
  • Există persoane care au un profil politic (membru de partid, membru în conducerea partidelor, funcții susținute politic etc) în cazul ambelor instituții. La CAS-uri aproape 20% din directori au legături politice sub diverse forme. În cazul DSP-urilor procentul se apropie de 16%. Cu toate acestea, statisticile reflectă doar relații politice care pot fi documentate din declarații de avere sau interese, din donații sau candidaturi, însă nu pot cuprinde relații de putere de la nivel local care pot favoriza aceste numiri.
  • Aceste numiri cu potențial fundal politic pare a fi un fenomen care se întinde pe toată perioada studiată și este trans-partinic.


[2] Citiți mai multe detalii despre cotizații în raportul EFOR ”Finanțarea partidelor politice în 2022”

[3] Nu există o listă publică a edițiilor în care se publică aceste informații. EFOR a compilat o listă a edițiilor din Monitorul Oficial în care s-au publicat rapoartele anuale ale partidelor, care este disponibilă la https://docs.google.com/spreadsheets/d/1CVcZURoGJRlj_RMufy_FfinuMw261SqgNGodxn3_5P0/edit#gid=0 

[4] Puteți citi mai multe despre acest subiect în raportul EFOR ”Partide, alegeri şi administraţie locală în România. Baze de date cu aleșii locali și participarea femeilor în politica locală”, https://expertforum.ro/alesi-locali-2020/ 

[5] O analiză mai elaborată a acestor mecanisme se regăsește în https://expertforum.ro/extra/harta-bugetelor/EFOR-rap-anual-2013.pdf 

[6] Mai multe detalii în raportul EFOR, Programele naționale de investiții: unde se duc banii?, octombrie 2023

Pune o întrebare

Ghid realizat de Expert Forum