Ce spune Codul Administrativ despre chestiunea reprezentarii autorităţii locale în Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară (ADI)
ART 131. Mandatarea consilierilor locali pentru reprezentarea intereselor unității administrativ-teritoriale
Consilierii locali împuterniciți să reprezinte interesele unității administrativ-teritoriale în societăți, regii autonome de interes local și alte organisme de cooperare sau parteneriat sunt desemnați, prin hotărâre a consiliului local, în condițiile legii, cu respectarea regimului incompatibilităților aplicabil și a configurației politice de la ultimele alegeri locale.
ART 132. Reprezentarea în asociațiile de dezvoltare intercomunitară și la nivelul operatorilor regionali
Comunele, orașele și municipiile sunt reprezentate de drept în adunările generale ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară și în adunările generale ale operatorilor regionali și locali de către primari. Primarii pot delega calitatea lor de reprezentanți ai unităților administrativ-teritoriale în adunările generale viceprimarilor, administratorilor publici, precum și oricăror alte persoane din aparatul de specialitate al primarului sau din cadrul unei instituții publice de interes local.
ART 176. Desemnarea consilierilor județeni de reprezentare a intereselor unității administrativ-teritoriale
Consilierii județeni împuterniciți să reprezinte interesele unității administrativ-teritoriale în societăți, regii autonome de interes județean și alte organisme de cooperare sau parteneriat sunt desemnați, prin hotărâre a consiliului județean, în condițiile legii, cu respectarea regimului incompatibilităților aplicabil și a configurației politice de la ultimele alegeri locale.
Ce prevăd alte legi cu privire la conflictul de interese sau incompatibilitate
Legea 176/2010, Art 25
(1) Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat că a emis un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective, în măsura în care prevederile prezentei legi nu derogă de la aceasta și dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni.
(2) Persoana eliberată sau destituită din funcție potrivit prevederilor alin. (1) sau față de care s-a constatat existența conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepția celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicția de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești de confirmare a existenței unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate.
Atenţie: Curtea Constituţională a decis că acest Art 25 (2) e constituţional în măsura în care sintagma „aceeași funcție” se referă la toate funcțiile eligibile prevăzute de art. 1 din aceeași lege. Asta înseamnă practic că, odată luată o sancţiune, nu mai ai acces nici la alte funcţii alese din lista lungă de la Art. 1 al legii, adică nu se mai pot face “rocadele” la care sperau unii în trecut: dacă am fost penalizat fiind consilier local, atunci voi candida la consiliul judeţean (de ce nu, Preşedinţia României!) – sau invers. Decizia 418/2014 elimină această posibilitate.
Când răspundeţi penal?
În măsura în care prin acţiunile consilierului local se întrunesc elementele constitutive ale unor infracţiuni, răspunderea acestuia este penală! Din perspectiva penala consilierul local este acoperit de conceptul de “funcţionar public”, conform Art. 175 Cod Penal:
Art. 175.
(1) Funcționar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație:
- a)exercită atribuții și responsabilități, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătorești;
- b) exercită o funcție de demnitate publică sau o funcție publică de orice natură;
- c)exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuții legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia.
(2) De asemenea, este considerată funcționar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autoritățile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public.
Relevante sunt mai ales infracţiunile prevăzute de Codul Penal în TITLUL V: Infracțiuni de corupție și de serviciu, precum şi cele prevăzute de Legea 78/2000: infracţiuni de corupţie, infracţiuni asimilate faptelor de corupţie, infracţiuni împotriva intereselor financiare ale UE.
Ce este abuzul în serviciu?
Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.
Cu aceeași pedeapsă se sancționează și fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, îngrădește exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situație de inferioritate pe temei de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenență politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA.
Cu privire la abuzul în serviciu: textul e constituţional doar dacă prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos” din se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii” (Decizie CCR 405/2016). De asemenea CCR a stabilit că raăspunderea penală trebuie să intervină doar pentru cele mai grave fapte și doar atunci când consecințele lor nu pot fi înlăturate prin alte forme de răspundere – civilă, administrativă, disciplinară