Guvernul combate terorismul plimbând hârtii cu sute de mii de CNPuri între ONGuri și ministere

Proiectul de lege aprobat de Guvernul României pentru transpunerea Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului[1] depășește cu mult prevederile acesteia, cu scopul de a îneca vocile critice din societatea civilă în rapoarte pline cu CNPuri și serii CI. De pilda, Guvernul adaugă din proprie inițiativă asociatiile, fundațiile și federațiile, într-un aparent exces de zel europenist, ca entitati raportoare obligate sa  comunice datele personale ale beneficiarilor. Astfel, vor trebui raportate datele personale ale jurnaliştilor sau ale copiilor care participă la orice fel de activitate organizată de ONGuri.

Fără nici un temei, societatea civilă este plasată în aceeași categorie de risc financiar cu furnizorii de servicii de jocuri de noroc și cu instituțiile bancare. Fără publicarea niciunei analize de risc, așa cum recomandă standardele internaționale în materie, ONGurilor li se impun așadar niște obligații de raportare la care cu greu vor face față până și profitabilele bănci și păcănele.

Transparența structurii interne a oricărei ONG – statut, adresa, componenţa Consiliului Director ș.a. – este deja asigurată în România prin Registrul Național ONG, aflat în gestionarea Ministerului Justiției și disponibil public la http://www.just.ro/registrul-national-ong/.

 

În 31 mai 2018, Guvernul României a aprobat Proiectul de lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Încercând să transpună cea de a patra Directivă UE privind spălarea banilor, proiectul guvernului a suscitat deja critici puternice din partea sectorului ONG. Acesta va influența grav activitatea societății civile, prin introducerea obligativității de comunicare către Guvern a datelor de identificare a beneficiarilor organizațiilor neguvernamentale, sub sancțiunea extremă a dizolvării în caz de neconformare. Mai practic, proiectul va conduce la:

  • închiderea completă a organizațiilor care lucrează în beneficiul celor mai vulnerabile grupuri: persoane abuzate, persoane cărora nu li se respectă drepturile omului, persoane afectate de sărăcie extremă sau la
  • reducerea drastică a numărului de cetățeni care apelează la serviciile organizațiilor neguvernamentale;
  • în plus, statutul de entitate raportoare, impus ONGurilor prin interpretarea exagerată a directivei, are și el efecte foarte nocive asupra activității ONGurilor. Astfel, doar unul dintre efecte este că ONGurile nu vor mai putea încheia parteneriate între ele fără a se informa reciproc și oficial despre listele complete ale beneficiarilor lor, inclusiv persoane fizice, cu nume, prenume și toate datele de stare civilă din documentele de identitate (Art.15(1) și Art. 19(8, 10)).

Criticile au fost expuse și explicate inițiatorilor, Ministerul Justiției și ai Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, într-o dezbatere publică organizată în 7 mai, la solicitarea FDSC. Explicațiile însă nu au avut niciun ecou. Concluziile ONGurilor participante la dezbatere, disponibile într-o scrisoare deschisă, au rămas sumbre:

Încheiem în speranța că veți stopa aceste modificări grave aduse libertății de operare a societății civile din România: raportarea datelor de identificare ale beneficiarilor serviciilor ONG și posibilitatea dizolvării ca sancțiune pentru refuzul de a divulga aceste date.

De asemenea, considerăm că actuala forma a proiectului de lege nu va asigura atingerea obiectivului final al directivei, căci în fapt, nici societatea civilă nu va putea raporta, nici autoritățile nu vor putea procesa volumul uriaș de informații.

Spre exemplu, doar sectorul serviciilor de asistență socială și conexe (socio-educaționale sau socio-medicale, locuire, mediere pentru piața muncii etc.) furnizate de către organizațiile neguvernamentale din România are un număr de aproximativ 350.000 de beneficiari anual.

Situația este cu atât mai gravă cu cât legea contrazice vădit una dintre sursele esențiale prin care Guvernul își fundamentează proiectul de lege: Recomandările FATF (Financial Action Task Force), organizația inter-guvernamentală care lucrează pentru reducerea spălării banilor și finanțării terorismului. Recomandarea 8 a FATF vizează direct organizațiile non-profit și impune exact ceea ce  Guvernul României nu a făcut: la nivelul entităților non-profit, orice abordare a problemei se face prin analiza riscului și prin măsuri proporționale cu riscul identificat. Cum în România nu a fost publicată nicio evaluare a riscului terorist de la nivelul sectorului ONG, este de neînțeles cum măsurile exagerate de mai sus sunt proporționale cu pretinsul risc.

Forma actuală a proiectului de lege este așadar inacceptabilă pentru o societate civilă funcțională dintr-un stat european. Prevederile excesive și dăunătoare referitoare la asociații, fundații și federații trebuie blocate în Parlament.

 

Semnatari:

FDSC

APADOR-CH

ACCEPT

ActiveWatch

Alături de Voi

Asociația Anais

Asociația Dăruiește Viață

Asociația Front

Asociația Groundfloor Group

Asociația Institutul Prezentului

Asociația Mame pentru Mame

Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen – A.L.E.G.

Asociația pentru Relații Comunitare

Asociația SAMAS

Asociatia Transcena

Centrul Cultural Clujean

Centrul de Resurse pentru Comunitatile de Romi

Centrul pentru Inovare Publică

Centrul pentru Jurnalism Independent

Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis

Centrul pentru Legislație Nonprofit

CeRe Centrul de Resurse pentru participare publică

Colectiv A

CPE – Centrul Parteneriat pentru Egalitate

CRPE Centrul Român de Politici Europene

ECPI Euroregional Center for Public Initiatives

Expert Forum

Federația Dizabnet – Rețeaua prestatorilor de servicii pentru persoane cu dizabilități

FOND Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare

FONPC Federația Organizațiilor Neguvernamentale

FONSS Federația Organizațiilor Neguvernamentale

Fundația Agenția Împreună

Fundația AltArt pentru Artă Alternativă

Fundația Civitas

Fundația Comunitară Bucuresti

Fundația Comunitară Bucuresti

Fundația Crucea Alba

Fundația Estuar

Fundația Gabriela Tudor

Fundația Inimă de Copil

Fundația Inovații Sociale Regina Maria

Fundația Little John’s (Cisnădioara)

Fundația Noi Orizonturi

Fundația PACT

Fundația pentru Parteneriat

Fundația Sensiblu

Greenpeace România

Grupul PONT

Hope and Homes for Children

HOSPICE Casa Sperantei

Institutul pentru Politici Publice

Let’s Do It, Romania!

MagiCAMP

Mediawise Society

MetruCub – resurse pentru cultură

Miliția Spirituală

Opportunity Associates România

Organizaţia Suedeză pentru Ajutor Umanitar Individual

Rețeaua Națională a Muzeelor din România

Roma Education Fund

Salvați Copiii România

Societatea Academică din România

Techsoup Romania

TERRA Mileniul III

Terre des Hommes Elveția

Valentina România

Florian Matei-Popescu, cercetător la Institutul de Arheologie “Vasile Parvan” al Academiei Romane, Bucuresti

Prof. Dr. Mihaela Lambru , Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti

 


[1]
 Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei


Susține EFOR

Dacă ți-a plăcut acest articol și ceea ce facem, ne poți sprijini prin donații sau te poți implica și tu.