Harta clientelismului Alocarile de bani catre judete si primarii, 2004-2012

Raportul atasat arata care guverne, in ce perioade si pe ce instrumente s-au comportat mai clientelar: am construit un indice al clientelismului politic care coreleaza sumele alocate cu afilierea partinica a primarilor.

Aveti incluse pe harta alaturata consiliile judetene (41) si primariile (3228). Faceti zoom, dati click pe unul din puncte si veti vedea tot ce s-a primit timp de opt ani (2004-2011) din cele sase surse principale de fonduri nationale pentru investitii, pe perioada de functionare a fiecaruia, anume:

  1. Fondul de Rezerva al guvernului (2004-2011, diverse utilizari)
  2. Sume defalcate pentru drumuri judetene si comunale (2005-2011)
  3. Fondul de mediu (apă-canal, zone verzi, 2008-2011)
  4. Sume pentru scoli (2007-2010)
  5. HG 577/1997 (drumuri, apa in rural, 2004-2011)
  6. OG 7/2006 (poduri, apa-canal, terenuri sport in rural, 2007-2011)

Aceste sume reprezentau in 2008 (anul de varf) cam 70% din investitiile la nivel local, adica grosul; restul sunt fonduri UE. Spre deosebire de ultimele insa, unde exista cat de cat niste reguli de selectie si un verificator extern (Comisia), aceste sase instrumente sunt 100% nationale si discretionare, sumele fiind alocate de guvern sau ministerele titulare pe liste anexa la buget, fara vreo justificare clara sau competitie de proiecte. Cu alte cuvinte, reprezinta cel mai bun teren pentru a masura clientelismul politic pur.

Pe proiectele UE, in ciuda dovezilor anecdotice, o asemenea analiza pe date complete este totusi mult mai putin relevanta din cauza filtrelor existente. In plus, sumele din foduri UE sunt mai mici decat cele din surse pur nationale, desi de primele discutam tot timpul iar de ultimele aproape niciodata.

EFOR prezinta in premiera distributia fondurilor bugetare nationale discretionare;
click pe o localitate / judet si vedeti cine, cand si cat a primit. Daca aveti probleme la vizualizarea hartii, reincarcati pagina sau incercati varianta full page
indice clientelism politic
Indice clientelism
raportul sume pt primarii puterii / sume pt primarii opoziţiei

Pe scurt:

  • Am avut un maxim de clientelism politic in anii 2007-2008, pe aproape toate instrumentele de transferuri pentru investitii existente. In medie, in 2007 era de 3 ori mai probabil sa primesti fonduri daca erai primar al puterii decat daca erai primar de opozitie.
  • Maximul de clientelism a coincis cu perioada de crestere rapida a bugetelor publice inainte de criza.
  • Totusi cei mai favorizati primari au fost cei teroretic independenti (rezultat regasit si in analiza pe Republica Moldova), ceea ce sugereaza ca intr-adevar alocarile discretionare au fost folosite intentionat pentru a incuraja migratia politica.


Multe mituri si scandaluri am avut pe marginea alocarii discretionare de fonduri de la guvern catre administratiile locale. S-a tot spus ca au fost favorizati unii sau altii; ca cei dinainte au fost excesiv de clientelari, iar guvernul actual doar repara nedreptati trecute; ca baronii judeteni de opozitie abuzeaza primarii puterii, care incearca doar sa-i ajute un pic pe ultimii; etc. Exista o singura cale pentru a afla adevarul: sa punem in public datele complete pe o perioada mai lunga de timp si sa construim un indice care sa cuantifice intensitatea clientelismului politic in diverse perioade.

Rezultate

Pentru fiecare perioada relevanta politic (adica interval dintre alegeri sau schimbarea semnificativa a compozitiei politice a puterii), am calculat indicele de clientelism .

Acesta arata cu cat este mai probabil sa fi primit bani de investitii daca erai primar al puterii, decat daca erai primar de opozitie. Se calculeaza prin raportul normalizat al sumelor primite de primarii puterii / sumele primite de primarii opozitiei.

Intre 2004 si 2011 indicele de clientelism a variat dupa cum se vede in graficul alaturat.

Observaţii:

  • cand cifrele vor deveni disponibile, dupa luna aprilie, vom include in analiza si alocarile din anul 2012;
  • a nu se confunda cele sase tipuri de transferuri analizate cu (a) veniturile proprii ale administratiilor locale; acestea nu au nimic de-a face cu clientelismul; (b) alte transferuri sau cote partajate de impozite care ajung la primarii pe formula de finantare sau pentru diverse cheltuieli curente; aici e posibil sa apara unele distorsiuni motivate politic, insa de mult mai mica amploare decat in cazul sumelor de investitii analizate de noi, deoarece e vorba de finantarea unor cheltuieli sau subventii sociale obligatorii.





  « Inapoi la prima pagina