Programele naționale de investiții: stadiul implementării PNI Anghel Saligny

 

În luna octombrie Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a publicat o nouă statistică referitoare la implementarea programului Anghel Saligny, care reflectă situația de la 30 septembrie 2023. EFOR a publicat deja o analiză la începutul lui octombrie, iar aceste statistici reprezintă o continuare a raportului anterior. Analiza acoperă proiecte în valoare totală de 51,7 de miliarde de lei, respectiv de 24 de miliarde de lei semnate cu beneficiarii.

Date generale 

  • Din 4690 de proiecte aprobate prin ordin de ministru în cadrul programului au fost semnate contracte pentru 2.208 de proiecte, cu 1.775 de beneficiari.
  • La nivel de partide, distribuția pe fonduri alocate și contracte semnate este relativ proporțională la PSD și PNL, principalii beneficiari ai proiectelor. Pare că UAT-urile conduse de primari sau președinți de consilii județene PSD s-au mișcat ceva mai bine la capitolul deconturi. Astfel, 53% din deconturi au mers către primarii PSD (0.8 mld), iar 39% către liberali (0,6 mld).
  • PNL stă cel mai bine proporțional la capitolul fonduri contractate relativ la fondurile aprobate (50%), față de PSD (47%). În cazul UDMR se observă un procent mic, 26% – ceea ce ne arată că ar putea fi dezavantajat politic o dată ce nu mai este la guvernare.

Contractarea (contracte semnate cu benenficiarii)

    • Dacă raportăm procentual valoarea contractelor semnate la cea a investițiilor aprobate, observăm că cel mai bine stau județele Alba, Iași (peste 70% din bani), Galați, Maramureș, Dolj, Suceava și Argeș (peste 60% din bani). Cel mai prost stau județele Covasna, Brașov și Caraș Severin, cu o proporție de 1/4, precum și Harghita cu doar 17%.
    • Pe de altă parte, 1365 de beneficiari nu au semnat niciun contract, deși investițiile au fost aprobate. UDMR pare marele pierzător în această situație.
    • Cele mai multe proiecte aprobate, dar care nu au fost contractate, se regăsesc în Hunedoara (38), CJ Cluj (11), Sectorul 6 (10), Afumați, Târgu Secuiesc și Sectorul 2 (câte 9) sau Sectorul 2 (7). Proporțional, la nivel de județ, în Harghita găsim cele mai multe UAT-uri care nu au semnat contracte, adică 73%.

Nr primării și consilii județene (per județ) care nu au semnat niciun contract din cele aprobate prin ordin de ministru (30.09.2023)

 

    • După cum arată și harta de mai sus există discrepanțe semnificative cu privire la modul în care au fost semnate contractele la nivel de județ – motivul nu poate fi intuit doar din datele publice și poate ține de calitatea proiectelor, respectarea procedurilor, disponibilitatea banilor, dar și de influența politică a beneficiarilor.
    • Județele unde se regăsesc cele mai multe localități care au semnat contracte pentru toate contractele aprobate sunt Iași (70), Suceava (68), Dolj (67), Argeș (62) și Teleorman (57).
    • În București, din 24 de contracte s-au semnat doar 2, unul la Sector 3 și unul la Sector 4. Sectorul 6 nu a semnat niciun contract din cele 10 aprobate prin ordin de ministru.

Procent valoare contracte semnate de beneficiari (primării și consilii județene) raportat la valoarea aprobată prin ordin de ministru, pe județ (septembrie 2023).

Deconturi

    • Guvernul a continuat practica criticată anterior de EFOR, de a aloca bani din Fondul de Rezervă pentru finanțarea proiectelor. La începutul lunii octombrie, fuseseră asigurate toate cererile de decont înaintate la 25 august și mai erau înregistrate plăți neonorate de 8-900 milioane lei. Aceste date arată faptul că există o cerere mai mare de deconturi față de sumele existente în buget, ceea ce poate conduce la întârzieri sau chiar blocaje în implementarea proiectelor.
    • Până la finalul lunii a fost decontată suma de 1,5 miliarde de lei. Au primit bani 555 de primării și consilii județene, pentru 610 proiecte.

UATuri unde s-au înregistrat deconturi (fără consilii județene)

  • Cei mai mulți bani i-au decontat primăriile de comune, adică 81% din total, urmate de consiliile județene (7%).
  • 11 proiecte au fost finalizate din punctul de vedere al decontărilor. Pentru 1598 de proiecte contractate nu s-a făcut niciun decont, pentru 473 s-au făcut deconturi de până la 50% din valoarea proiectului, iar 118 se află în intervalul 51-99%.
  • Pe județe, cei mai mulți bani din deconturi au ajuns până acum la Buzău (124 mil), Vâlcea (102 mil), Teleorman (92 mil), Argeș (86 mil) și Călărași (81 mil).

Procent decontat raportat la valoarea contractelor semnate, pe județ (septembrie 2023).
Achizițiile publice

  • Pentru 996 de investiții achiziția pentru proiectant era finalizată, iar în 653 dintre cazuri era stabilit și executantul lucrărilor.
  • EFOR a lansat deja o analiză privind achizițiile publice, la începutul lunii octombrie, care ilustrează unele dintre concluziile pe care le-am tras din procedurile finanțate din PNDL. Astfel, între firmele care au primit multe contracte de la primării și consilii județene se regăsesc câștigători cu profil politic sau care au fost implicați în dosare penale. În anumite cazuri am identificat chiar posibile legături dintre beneficiarii reali ai firmelor și decidenți din MDLPA. Deși nu există interdicții legale, cu excepția celor legate de conflicte de interese, pentru acest tip de societăți de a participa la procedurile de achiziție, apropierea de mediul politic prin acționari, asociați, fondatori, familie, grupuri de interese etc poate fi unul dintre motivele pentru care câștigă multe contracte decât ar fi făcut-o în mod normal. Cel mai probabil, problema politizării nu este specifică numai acestor fonduri, întrucât multe dintre aceste societăți prestează servicii sau execută lucrări și în cadrul altor programe cu finanțare națională sau europeană.

Calitatea datelor

  • Datele legate de deconturi pot fi îmbunătățite, mai ales în ceea ce privește declararea stadiului obiectivului, care se face de către beneficiar. Am identificat exemple în care se vede că s-a făcut plata integrală pe proiect, dar stadiul figurează ca 50, 80 sau 90%.
  • Ca și în cazul PNDL, nu este clar care este stadiul real de implementare (fizic) a proiectelor, întrucât putem vedea doar datele legate de plăți. Cu toate acestea, tot este neclar de ce diferă valorile din exemplele de mai sus, având în vedere că plățile se fac doar după ce se execută lucrările, pe bază de decont.
  • După cum am menționat și în rapoartele anterioare, introducerea unei coloane pentru CIF-urile câștigătorilor (respectiv colectarea acestora) ar îmbunătăți semnificativ calitatea datelor.

Raportul este publicat în cadrul proiectului „O comunitate puternică de investigatori împotriva crimei organizate și a corupției”, care beneficiază de un grant de 180.000 de euro din partea Islandei, Liechtenstein și Norvegiei prin intermediul granturilor SEE și Norvegiene. Scopul proiectului este de a consolida și dezvolta comunitatea de investigatori din România pentru a diminua expansiunea criminalității organizate, a corupției și a grupurilor de criminalitate financiară.

 


Susține EFOR: Dacă ți-a plăcut acest articol și ceea ce facem, ne poți sprijini prin donații sau te poți implica și tu.