În decembrie 1991 Ucraina a ţinut un referendum pentru independenţă în care s-a votat masiv pentru separarea de URSS şi Rusia (92.3%). Lucrurile fuseseră accelerate de puciul de la Moscova din august, când forţele militariste nostalgice au vrut să-l răstoarne pe Gorbaciov şi să recurgă la forţă pentru conservarea URSS. Boris Elţîn a încercat ulterior să-l convingă pe preşedintele ucrainean Kravciuk să păstreze Uniunea ca entitate într-o formă mai laxă, dezideologizată, dar ultimul n-a putut accepta aşa ceva din cauza presiunii opiniei publice, după cum o arată cifrele. Oricum nici Balticii n-ar fi vrut, aşa că Elţîn a acceptat finalmente partiţia şi fiecare ţară a mers pe calea ei proprie.
La referendum TOATE regiunile ţării au votat pentru independenţă, inclusiv cele marcat rusofone ca Donbasul (83%), Odesa (85%) sau Crimeea (54%). Partenerii externi, inclusiv Rusia, au recunoscut aceste rezultate ale singurului referendum derulat în condiţii de libertate de exprimare. Nu au existat până în 2014 nici un fel de mişcări separatiste autentice în regiunile menţionate sau dovezi credibile că ruşii ar fi fost persecutaţi din motive identitar-culturale.
Tot ce s-a petrecut din 2014 încoace e un uriaş fake news construit de Putin pentru a justifica intervenţia militară peste graniţe, în stil ţaristo-sovietic, prin inginerirea de conflicte cu ajutorul unei minorităţi de activişti locali bine ghidaţi de FSB, şi a permite idioţilor săi utili din Occident să creeze confuzie şi whattaboutisme.
Materiale realizate cu sprijinul Fundaţiei Friedrich Naumann, România