Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne în cooperare cu Parteneriat pentru Dezvoltare Socială (Croatia) a organizat pe 6 martie în Parlamentul European audierea publică Indexul Clientelismului în Media: măsurarea realităților din mass media în 6 state din Europa de Est.
Indexul Clientelismul Media (MCI) măsoară riscurile și existența practicilor clientelare, potențialul societății și a statului de a combate clientelismul în mass-media, precum și alte probleme legate de funcționarea sectorului.
MCI a înregistrat în 2016 un declin mai semnificativ în Serbia și România, în comparație cu anul precedent de măsurare. Croația se află în fața Serbiei, însă imaginea de ansamblu s-a deteriorat. Măsurătoarea din 2016 indică faptul că situația din Serbia, Muntenegru și Macedonia este foarte asemănătoare, datorită dinamicii politice din aceste țări. O înrăutățire a stării media din perspectiva riscului de clientelizare în mass-media a fost înregistrată în România, fapt care corespunde stării generale a societății: intervenția politică în mass-media din anul precedent.
În concluzie, nepotismul și politizarea presei și a cadrului instituțional responsabil de problemele mass-media în societățile observate au devenit regula, mai degrabă decât o excepție, și în toate cazurile este corect să vorbim de capturare, adică scena mass-media este controlată semnificativ de diferite grupuri de interese politice, economice și financiare.
În acest an, prezentarea rezultatelor a acordat o atenție deosebită cazul jurnalistului de investigație Dušan Miljus în Croația. Potrivit informațiilor și documentelor de investigație disponibile, în 2008, unul dintre cele mai puternice grupuri mafiote din Croația, cunoscut pentru legăturile sale la nivel înalt politic au încercat să-l ucidă pe Miljus. Acesta a fost grav ranit, dar a supraviețuit datorită unor circumstanțe „norocoase” și reacției martorilor. În ciuda dovezilor disponibile la momentul respectiv, anchetatorii nu au soluționat cazul în mod corespunzător, iar atacatorii au fost eliberați. În încercarea de a redeschide cazul, în 2017, asociațiile de jurnaliști din Croația nu au reușit să susțină cauza, lăsându-l pe Dušan Miljus singur și cu viața în pericol.
Audierea publică a fost prezidată de deputatul Monica Macovei (ECR). În discursul său de deschidere, Macovei a accentuat nevoia critică de transparență a proprietății mass-media:
Avem nevoie să știm cine sunt proprietarii reali ai mass-media. Ne așteptăm ca acest lucru să se întâmple prin intermediul Directivei a 5-a privind prevenirea și combaterea spălării banilor, pentru a atinge transparența deplină în ceea ce privește proprietatea. „
MP Zeljana Zovko (PPE) a cerut presei să răspundă în fața cetățenilor, mai degrabă decât să servească interesele politicului. Ea a menționat, de asemenea, că povara grea a diviziunilor etnice din Bosnia și Herțegovina, precum și lipsa gravă de transparență în alocarea de bani pentru mass-media de la bugetele de stat afectează peisajul mass-media.
Sabine Zwaenepoel, coordonator al Centre of Expertise on Rule of Law and Fundamental Rights (DG Near) a subliniat faptul că nici una dintre țările analizate nu a înregistrat progrese; în schimb, unele țări, de fapt, au înregistrat o deteriorare a libertății presei.
„Mass-media sunt coloana vertebrală a democrației. Cu toate acestea, mass-media cu botniță reprezintă o amenințare pentru democrație. Acesta este motivul pentru care trebuie să continuăm eforturile în asigurarea libertăților și a independenței mass-media „, a spus Zwaenepoel.
Raportul integral poate fi citit aici (doar în engleză)
Loading...
Reload document 
Open in new tab Recomandări:
- Transparența completă a proprietății mass-media, cu o atenție specială asupra beneficiarilor reali este prima prioritate în țările observate, pe care toate politicile viitoare privind mass-media trebuie să o includă
- Este urgentă nevoia de a schimba cultura politică în care câștigătorul alegerilor deține controlul complet asupra mass-media publice ca recompensă.
- Registrele cuprinzătoare care să acopere proprietatea mass-media (plus sprijin financiar și material alocat acestora) și interesele declarate ale celor implicați în luarea deciziilor privind politicile legate de mass-media trebuie să fie disponibile în timp real pentru toți cetățenii interesați.
- Criteriile de alocare a ajutorului financiar pentru mass-media trebuie să se bazeze pe principii universale, iar sistemul de protecție juridică pentru potențialii beneficiari trebuie să fie însoțit de mecanisme de responsabilizare puternice și dreptul de a face apel al părților interesate.
- Capitalul de marketing (investiții de publicitate din sectorul public), care este distribuit prin intermediul mass-media și al agențiilor de publicitate, în special de către companiile publice, instituțiile publice și partidele politice trebuie să fie vizibil, în timp ce informațiile trebuie să fie puse la dispoziția publicului în timp real.
- Sistemele responsabile de protecția libertăților mass-media, drepturilor fundamentale ale jurnaliștilor, precum și a eticii în mass-media trebuie să fie consolidate, iar capacitățile lor construite cu o atenție specială asupra promovării și protejării principiilor universale care ghidează libertățile mass-media și a drepturile fundamentale.
Indexul Clientelismul Media a fost elaborat în cadrul proiectului Civil Response to Clientelism in Media – MEDIA CIRCLE, implementat de Partnership for Social Development (Croația) și finanțat din Instrument for Pre-accession Assistance by the European Union (IPA) Civil Society Facility (CSF). Parteneri din cele cinci tari din Europa de Sud-Est sunt: Expert Forum (România), Vesta și Asociația Jurnaliștilor din BH (Bosnia și Herțegovina), Institutul de Politici Publice (Muntenegru), Asociația pentru cercetare, comunicare și dezvoltare „Public” (Macedonia), YUCOM Voivodina (Serbia).