Raport

Influenţa rusă în regiunea Europei de Est şi dincolo de ea

La sfârșitul lui 2018 și în prima parte a lui 2019 am avut sau avem alegeri cruciale în Republica Moldova (două runde, parlamentare şi locale), Estonia, Slovacia, Ucraina, Georgia, Turcia sau Macedonia, iar apoi în luna mai are loc scrutinul general pentru Parlamentul European, ca să enumerăm doar cele mai vizibile evenimente electorale în regiunea noastră. Toate aceste voturi sunt afectate de cele două simptome ale proastei guvernări promovate deliberat dinspre Kremlin, valorificând tendinţe deja existente în politica internă a fiecărei ţări menţionate:
(a) Clientelismul statal la nivel înalt (“state capture”) ca model politic de succes, asociat cu o postulată “diferenţă civilizaţională” între Est şi Vest, promovat tot mai dezinvolt şi fără rezerve ca alternativă la statul de drept liberal; şi (b) Dezinformarea sistematică (fake news), cu agendă, întreţinută prin mass media noi sau tradiţionale.

Primul element se sprijină pe cel de-al doilea, iar aceasta din urmă se pune în slujba clientelismului, consolidând împreună proasta guvernare atât în planul realităţii şi cât şi cel al retoricii. Avem aici de fapt două feţe ale aceleiaşi monede, reprezentată de degradarea vizibilă a standardelor actului de guvernare în doar câţiva ani.

Raportul de faţă rezumă rezultatele unui proiect pe tema manipulare şi propagandă, cu accent pe două state vecine, Republica Moldova şi România, proiect axat pe efortul de a înţelege şi construi instrumente de contracarare a fenomenului dezinformării strategice şi a schiţa nişte cadre de răspuns şi combatere. Ambiţia raportului este însă aceea de a identifica un cadru de analiză aplicabil mai general în regiunea
Europei de Est, pentru a putea face comparaţii între state şi societăţi pe dimensiuni relevante legate de dezinformarea orchestrată la Kremlin.

S-au făcut eforturi în ultimii câţiva ani în direcţia înţelegerii şi, pe cât posibil, prognozării amestecului rusesc în viaţa politică a ţărilor din regiune. Cu alte cuvinte, s-a încercat construirea unui model analitic. În general, atât cât s-a putut cuantifica o realitate complicată şi în bună măsură eluzivă, s-a mers pe ideea estimării gradului de permeabilitate a unui stat sau unei societăţii la diverse forme de propagandă a
Kremlinului.

Asta este fără îndoială util dar nu suficient. În materialul de faţă ne propunem să rezumăm şi să completăm lista de variabile relevante care să se adune într-un model analitic, cu statut de propunere. Ceea ce schiţăm acum trebuie fireşte testat ulterior pe date mai ample decât putem noi face aici, dar poate fi un pas înainte către construirea unui adevărat indicator de manipulare comparativ aplicabil la nivel
regional.

Acest raport realizat în cooperare cu organizaţia WatchDog.MD din Chişinău dezvoltă capitolul despre dezinformare inclus în Raportul Anual 2019 al EFOR şi propune în premieră un cadru comparativ de evaluare pentru influenţa Federaţiei Ruse în state europene, integrând sugestii şi studii de caz existente deja în piaţa de analiză şi material original.


Susține EFOR: Dacă ți-a plăcut acest articol și ceea ce facem, ne poți sprijini prin donații sau te poți implica și tu.