EFOR a organizat pe 25 noiembrie o conferinţă în două părţi, cu lansare de rapoarte, despre problemele arzătoare din sectorul energiei:
- interconectarea pieţei gazelor. La lansarea raportului şi a policy brief-ului EFOR au participat ANRE, Ministerul Energiei, Transgaz, OPCOM, Delegatia Comisiei Europene, FMI, BERD, Petrom, Exxon, EON, traderi, experţi şi analişti ai pieţei de gaze. Concluziile raportului sunt că România trebuie să demonstreze credibil că e dispusă să deschidă piaţa de gaze către export, susţinându-şi la Bruxelles întărirea reţelei şi interconectarea cu Bulgaria şi Ungaria. Nu trebuie uitată conectarea cu Moldova deoarece publicul român aşteaptă finalizarea proiectului Iaşi-Ungheni, în care deja s-au investit resurse, dar e nevoie de faza a doua a proiectului pentru ca alternativa de export să conteze.
- Principalele concluzii ale dezbaterii:
- proiectul BRUA (interconectare Bulgaria-România-Ungaria-Austria) a fost inclus pe 18 noiembrie pe lista de proiecte de interes comun (PIC) prioritare. Proiectul este esenţial atât pentru siguranţa sistemului nostru intern de transport de gaze, cât şi pentru interconectarea regională.
- cu toate acestea, lista PIC cuprinde 195 de proiecte, de ordinul a zeci de miliarde de euro, în timp ce finanţările disponibile din bani europeni sunt sub 6 miliarde de euro. Ca urmare, trebuie să convingem că proiectul nostru e realmente prioritar: că vom intenţiona să deschidem piaţa de gaze către export, vom finaliza interconectarea pe sensul de export către Ungaria şi Bulgaria pe care deja am obţinut finanţări europene, că vom rezolva pe cât de repede posibil problema accesului la conducta de tranzit Isaccea-Negru Vodă pentru a putea exporta către Bulgaria şi apoi către Ucraina, şi nu vom mai bloca prin reglementări şi tertipuri avocăţeşti exportul de gaze. Nu în ultimul rând, proiectele din PIC necesită aranjamente instituţionale şi legislative în manualul de procedură PIC, pe care Ministerul Energiei încă nu le are gata.
- proiectul BRUA este în primul rând în beneficiul Uniunii Energetice, astfel încât trebuie să explicăm că e normal ca UE să finanţeze o bună parte din costurile de construcţie ale BRUA; în caz contrar, cum costurile pentru construcţia proiectului pe teritoriul României ajung la aproape 1 miliard de euro, recuperarea din tarife ar însemna creşterea semnificativă a tarifelor de transport din cauză că valoarea reglementată a activelor Transgaz s-ar dubla prin construcţia proiectului.
- pentru publicul român, trebuie explicat şi că deschiderea exportului de gaze înseamnă şi sprijinirea Moldovei, care va avea o alternativă reală la Gazprom.
- interconectarea NU înseamnă neapărat că vom şi exporta cantităţi mari de gaze, ci doar că vor exista alternative şi opţiuni pentru consumatorii de gaze din regiune. Cu toate acestea, dacă prin interconectori nu va circula suficient gaz, investitorii (ex Transgaz) şi creditorii (băncile private sau BEI şi BERD) nu îşi vor putea recupera valoarea investiţiilor din tarife. În alte cuvinte, proiectele mari de inteconectare trebuie privite în primul rând ca priorităţi politice şi trebuie susţinute prin subvenţii de la bugetele publice, bugetul european şi cele naţionale.
- liberalizarea pieţei de energie. Aici am lansat un policy brief cu răspunsuri la câteva întrebări despre energie zilele acestea: ce drepturi au consumatorii într-o piaţă liberalizată? Vom exporta gaze? Ce se întâmplă la iarnă cu căldura de la RADET? Ce se întâmplă la companiile Electrica şi CE Oltenia şi cu ce ne afectează? La dezbaterea publică au participat cetăţeni interesaţi de factura la energie şi administratori de bloc, care au pus întrebări reprezentanţilor ANRE şi RADET.
- Discuţia s-a concentrat pe problemele de la RADET. Dl. Gabriel Dumitraşcu ne-a explicat că datoriile RADET, provenite din subvenţii promise de primărie şi netransferate RADET se ridică la 3,6 miliarde lei, aproape cât bugetul primăriei Bucureştiului pe un an. Ca urmare, RADET nu plăteşte la Elcen, iar Elcen nu plăteşte la Romgaz, care a anunţat că ar putea sista livrarea gazelor după 15 decembrie. Pe lângă problema combustibilului, RADET şi Elcen nu au deloc bani de investiţii, ceea ce pune serioase probleme tehnice pentru livrarea căldurii în Bucureşti dacă iarna va fi grea. Concluzia e că oamenii trebuie să se informeze şi să voteze primari care vin cu soluţii credibile, chiar dacă soluţiile nu sunt populare.
