EFOR a publicat încă din 2012 rapoarte privind funcționarea programelor de investiții, fie că este vorba de PNDL sau predecesoarele sale. Rapoartele și hărțile de mai jos ilustrează modul în care s-au făcut alocările și cum s-au implementat proiectele. Am analizat capacitatea administrativă, transparența programului, modul în care s-au realizat achizițiile publice și modul în care s-a realizat (sau nu s-a realizat) auditul programelor.
Încă de la început am arătat prin intermediul hărții clientelismului cum se alocă banii bazat pe criterii politice, astfel încât primarii de la putere au primit și de trei ori mai mult decât cei din opoziție. Un maxim de clientelism a fost atins în timpul Guvernului Tăriceanu, în 2007. Pe lângă banii alocați de Ministerul Dezvoltării pentru infrastructură ne-am uitat și la Fondul de Rezervă al Guvernului, care a avut aceeași soartă. În 2014 am fost singurii care au arătat, cu date, că PSD a folosit PNDL ca pe un instrument de cumpărare a primarilor înaintea alegerilor prezidențiale; în septembrie-octombrie peste 500 de primari au migrat de la alte partide către social democrați.
La capitolul achiziții publice am publicat de-a lungul timpului mai multe rapoarte care arată că în aproximativ un sfert din județele din țară, alese astfel încât să acopere o diversitate mare de indicatori, patru-cinci firme câștigă aproape 50-60% din bani, în condițiile în care într-un județ pot fi și peste 100 de firme care au adjudecat contracte pentru proiectare sau execuție. O mare parte dintre aceste firme au legături politice – acționari, administrator, fondatori etc – sau au dosare penale pentru fraudă sau achiziții aranjate. Pentru cel mai recent raport am făcut un efort de aproape trei luni să identificăm achizițiile din PNDL, întrucât nu sunt marcate în niciun fel, iar concluziile ne arată că pentru 5000 de achiziții analizate se confirmă concluzia de mai devreme. În lipsa datelor, EFOR a publicat și mai multe baze de date pentru a putea fi accesate de oricine și a făcut demersuri pentru ca datele esențiale să fie publicate regulat.
EFOR a comparat modul de alocare și cheltuire a banilor pentru investiții și cu mecanismele similare din Moldova și Georgia. Datele ne arată că și în Moldova programul Drumuri Bune a fost clientelar și a finanțat comunități sau zone din comunități cu potențial electoral mai ridicat.
Cel mai recent raport EFOR, însoțit de o hartă interactivă, arată că există lipsă de capacitate administrativă în cadrul MDLPA de a implementa PNDL, proiectele sunt gestionate pe hârtie, datele privind implementarea proiectelor lipsesc sau sunt obținute la mult timp după finalizarea acestora, nu există controale eficiente și nici un audit de performanță pentru a arăta dacă PNDL 1 și 2 au fost sau nu un succes (deși EFOR a solicitat unul). De asemenea, până în primăvara lui 2021 au fost implementate aproximativ jumătate din cele 12.000 proiecte finanțate, dar pentru unele nu s-au făcut încă deconturi deși au fost semnate încă din 2015 sau 2015. Unele dintre aceste proiecte au valori de zeci de milioane de lei. Raportul mai arată ceea ce consemna și Curtea de Conturi, și anume lipsa capacității de a realiza achiziții publice, dar și lipsă de transparență în acest proces.
Toate concluziile ne arată că OUG pentru programul Anghel Saligny repetă toate erorile arătate mai sus și nu reduce potențialul de clientelism și fraudă din programele anterioare. Experiența ne arată că etapele anterioare ale PNDL au avut probleme semnificative și la nivel administrativ și penal, iar un nou program nu are cum să funcționeze până nu repară această moștenire. În acest sens, EFOR a solicitat ca Ministerul Dezvoltării să organizeze și o dezbatere publică pentru a discuta despre modalitatea în care poate fi îmbunătățit programul; concluziile nu au fost foarte optimiste, mai ales în lipsa voinței politice.
Cu toate acestea, Saligny a adus o îmbunătățire cu privire la transparență, în sensul că s-au publicat date despre alocații, achiziții, stadiul de implementare.
Și, pe scurt, credem că e nevoie de bani de investiții locale, dar elaborarea unui astfel de program trebuie să fie transparentă, să se realizeze prin consultări reale și să nu fie trecut printr-o OUG în mod abuziv. Și mai ales, să nu fie folosită ca un mijloc de atragere de susținere politică, ci ca un mijloc prin care comunitățile să primească mai multe oportunități de dezvoltare.
HĂRȚI INTERACTIVE
RAPOARTE DESPRE PROIECTELE FINANȚATE PRIN PNDL, ANGHEL SALIGNY ȘI COMPANIA NAȚIONALĂ DE INVESTIȚII
RAPORT Programele naționale de investiții: unde se duc banii?
Profilul clientelismului politic în regiune: România, Moldova și Georgia
Harta Clientelismului: cine a primit bani în prima jumătate a anului 2018?
POZIȚII PUBLICE
ACHIZIȚII PUBLICE
Banii și achizițiile: unde au ajuns contractele din PNDL în județul Constanța?
HĂRȚI
VIDEO
[VIDEO] PNDL: 30 de miliarde pentru investiții clientelare și fără reguli clare
ANGAJAMENTE ȘI INTEGRITATE
EFOR este partener la două angajamente în cadrul Planului de Acțiune OGP 2020-2022
Două recomandări EFOR au fost incluse în Planul OGP 2018-2020