După cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România, care a avut loc la 18 mai, Platforma Europeană pentru Alegeri Democratice (EPDE), în parteneriat cu Expert Forum (EFOR) și coaliția Vot Corect, a organizat o masă rotundă la nivel înalt la București pentru a discuta constatările și concluziile observării alegerilor din România.
Evenimentul a reunit principalii actori români, inclusiv reprezentanți ai Autorității Electorale Permanente (AEP), Autorității Naționale de Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) și Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), alături de reprezentanți de rang înalt ai partidelor politice. Au participat, de asemenea, membri ai comunității diplomatice și reprezentanți ai Misiunii OSCE/ODIHR de observare a alegerilor prezidențiale repetate din România. Evenimentul a avut ca scop reflectarea asupra constatărilor observatorilor independenți din Coaliția Vot Corect și din misiunea OSCE/ODIHR, precum și discutarea necesității unor reforme electorale specifice.
Masa rotundă a fost moderată de Adam Busuleanu, coordonator de program la EPDE, și a fost deschisă oficial cu o alocuțiune a ambasadorului Germaniei, E.S. Dr. Peer Gebauer, a cărui contribuție a adus un sprijin diplomatic semnificativ discuției. Masa rotundă a beneficiat de expertiza experților electorali Septimius Pârvu și Maria Krause, ale căror contribuții au fost esențiale pentru identificarea principalelor provocări și formularea recomandărilor cheie pentru reforma electorală.
Concluzii cheie legate de observarea alegerilor prezidențiale din 2025 din România
Al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 2025 din România s-a desfășurat într-un context politic tensionat și extrem de polarizat, cu doi candidați cu viziuni politice diametral opuse: candidatul de extremă dreapta George Simion și candidatul de centru-dreapta și primarul Bucureștiului, Nicușor Dan. Deși procesul electoral a fost bine organizat din punct de vedere tehnic, perioada de campanie și contextul electoral mai larg au fost marcate de dezinformare, retorică agresivă, transparență insuficientă în activitatea unora dintre organismele de gestionare a alegerilor și transparența limitată a competitorilor electorali. Alte motive de îngrijorare au fost transparența campaniei și a finanțării pe rețelele sociale, precum și acuzațiile de influență străină. Aceste probleme au contribuit la subminarea încrederii publicului în alegeri.
Pentru mai multe informații, a se vedea:
Coaliția Vot Corect: Concluzii preliminare privind observarea alegerilor prezidențiale (turul întâi)
OSCE/ODIHR: România, alegeri prezidențiale repetate, turul al doilea: Concluziile preliminare
