Zilele acestea, Ministerul Justiției a lansat în consultare publică un proiect de act normativ care înființează o structură responsabilă cu administrarea bunurilor sechestrate și care va urmări punerea în executare a deciziilor judiciare definitive prin care se stabilesc obligații civile în sarcina celor condamnați penal.
În ultima vreme se discută din ce în ce mai insistent despre latura civilă a dosarelor penale, mai ales pentru că în această materie mai multe instituții trebuie să conlucreze pentru ca banii furați să se întoarcă înapoi la bugetul de stat. În etapa de anchetă, poliția și procurorii trebuie să identifice și să indisponibilizeze bunurile celor care au comis infracțiuni, pentru a se asigura că prejudiciile generate pot fi recuperate la finalul procedurilor judiciare. De cele mai multe ori, bunurile sechestrate rămân în administrarea efectivă a inculpaților, care au puține motive să le păstreze în bună stare, astfel încât valoarea lor să nu scadă pe durata procesului penal. Deși există proceduri care permit vinderea anticipată a bunurilor sechestrate cu acordul inculpaților, aceste proceduri sunt foarte puțin folosite în practică, pentru că nicio instituție nu se consideră responsabilă pentru aceste aspecte. Instanțele se pronunță și asupra laturii civile a dosarelor penale fie când decid confiscarea bunurilor dobândite din infracțiuni, fie când decid obligarea la recuperarea prejudiciilor generate prin infracțiuni. Deciziile definitive prin care se instituie obligații civile trebuie apoi puse în aplicare de către ANAF. Iar ANAF pune efectiv în aplicare mai puțin de 10% din deciziile instanțelor. Această performanță modestă pune în discuție eficiența întregului sistem de recuperare a prejudiciilor în România.
› citește restul articolului (contributors.ro)