Metode pentru recuperarea banilor furați

Zilele acestea, Ministerul Justiției a lansat în consultare publică un proiect de act normativ care înființează o structură responsabilă cu administrarea bunurilor sechestrate și care va urmări punerea în executare a deciziilor judiciare definitive prin care se stabilesc obligații civile în sarcina celor condamnați penal.

În ultima vreme se discută din ce în ce mai insistent despre latura civilă a dosarelor pe­nale, mai ales pentru că în această materie mai multe instituții trebuie să conlucreze pen­tru ca banii furați să se în­toarcă înapoi la bugetul de stat. În etapa de anchetă, po­liția și procurorii trebuie să identifice și să indis­poni­bi­li­ze­ze bunurile celor care au co­mis infracțiuni, pentru a se asi­gura că prejudiciile ge­ne­rate pot fi recuperate la fi­nalul procedurilor judiciare. De cele mai multe ori, bu­nu­rile sechestrate rămân în ad­mi­nistrarea efectivă a inculpaților, care au pu­ține motive să le păstreze în bună stare, ast­fel încât valoarea lor să nu scadă pe durata pro­cesului penal. Deși există proceduri care per­mit vinderea anticipată a bunurilor se­ches­trate cu acordul inculpaților, aceste proceduri sunt foarte puțin folosite în practică, pentru că nicio instituție nu se consideră res­pon­sa­bilă pentru aceste aspecte. Instanțele se pro­nunță și asupra laturii civile a dosarelor pe­na­le fie când decid confiscarea bunurilor do­bân­dite din infracțiuni, fie când decid obligarea la recuperarea prejudiciilor generate prin in­frac­țiuni. Deciziile definitive prin care se instituie obligații civile trebuie apoi pu­se în aplicare de către ANAF. Iar ANAF pune efectiv în apli­care mai puțin de 10% din deciziile instanțelor. Această performanță modestă pune în discuție eficiența întregului sistem de recuperare a pre­judiciilor în România.

citește restul articolului (contributors.ro)

Susține EFOR: Dacă ți-a plăcut acest articol și ceea ce facem, ne poți sprijini prin donații sau te poți implica și tu.