Migrația primarilor la alegerile locale din 2024

EFOR a analizat modul în care primarii în funcție și-au schimbat opțiunile politice înaintea alegerilor din 2024. Declarativ, unii o făcuseră mai din timp – adică au schimbat partidul prin înțelegeri la nivel local, chiar dacă nu  și administrativ.

Principalele concluzii

  • Reamintim că aceste reglementări creează un potențial mare de migrație politică și afectează predictibilitatea legislativă, similar cu contextul generat de OUG 55/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind administrația publică locală
  • Existența unor situații în care primarul actual nu va mai fi ales va complica probabil guvernarea la nivel local, inclusiv din perspectiva organizării alegerilor din toamnă.
  • În privința consilierilor locali și județeni există deja decizii CCR care invalidează migrația politică în timpul mandatului, cum ar fi Decizia CCR nr. 761/2014 care constată că OUG 55/2014 încalcă art. 147 alin. (4) din Constituţie
  • În raport am analizat dacă primarii în funcție mai candidează la aceste alegeri și dacă o fac din partea aceluiași partid sau au schimbat partidul. Nu am analizat dacă persoana respectivă a candidat la altă funcție sau în altă circumscripție, mai ales că la alegerile locale candidaturile sunt legate de domiciliul candidatului.

Metodologie și limite ale cercetării:

  • Cercetarea are anumite limitări, care țin de calitatea datelor. Datele de la alegerile din 2020 au fost actualizate din diverse surse, însă în lipsa unei situații oficiale publice care să arate cine este primar la acest moment și de la ce partid, pot apărea erori.
  • Baza de date a fost actualizată cu rezultatele alegerilor parțiale din 2021, dar nu include neapărat ultimele date legate de cele câteva zeci de comune care nu au primar și în care guvernul a refuzat să organizeze alegeri. Așadar, aceste statistici pot include anumite inadvertențe generate de actualizarea datelor. În plus, analiza se bazează pe nume, iar dacă sunt 2 persoane cu același nume în aceeași circumscripție nu avem cum să le deosebim.
  • În 2023 arătam că deși MAI și MDLPA au obligația de a colecta aceste date cu o frecvență stabilită de legislație, în practică actualizarea listelor este defectuoasă, iar obținerea informațiilor a fost anevoioasă.
  • Analiza se bazează pe datele publicate de Biroul Electoral Central pentru alegerile din 9 iunie 2024, pe rezultatele alegerilor din 2020 și 2021, actualizate de EFOR.

 

Date

  • În raport am analizat dacă primarii în funcție mai candidează la aceste alegeri și dacă o fac din partea aceluiași partid sau au schimbat partidul. Nu am analizat dacă persoana respectivă a candidat la altă funcție sau în altă circumscripție, mai ales că la alegerile locale candidaturile sunt legate de domiciliul candidatului.
  • Numărul de circumscripții la care ne raportăm este 3.187, conform datelor publicate de AEP
  • 377 de primari (12%) nu mai candidează la aceste alegeri, din diverse motive – nu se mai regăsesc pe listele de candidat la primărie
  • În 415 cazuri (13%) partidul pe care l-a reprezentat nu mai corespunde cu cel actual, din partea căruia candidează.
  • 91% din cazuri sunt la comune, 3% la municipii și 6% la orașe
  • Cei mai multi candidați au fost câștigați de PSD
    • PNL a câștigat 99 de candidați, cei mai mulți de la PSD (39) și independenți (21) și a pierdut 188 de candidați
    • PSD a câștigat 279 de candidați, cei mai mulți de la PNL (174) și PMP (27) și a pierdut 48.
    • 9 primari au migrat spre AUR, din care 3 în județul Bacău
    • USR a pierdut 26 de primari, din care mai mult de jumătate au mers la PSD. Un singur primar a plecat de la PNL la USR
  • Cei mai mulți primari care au schimbat partidul au fost identificați în județele Teleorman (25), Vâlcea (21), Buzău (20), Timiș și Caraș Severin (câte 19).
    • PSD a câștigat 23 de primari în Teleorman și 20 în Vâlcea
    • PNL a atras 9 primari în Suceava și 8 în Giurgiu