us English

Nations in Transit 2018 Confronting Illiberalism

EFOR a realizat capitolul referitor la România din cadrul raportului Nations in Transit 2018

Raportul privind România a fost elaborat de Laura Ștefan, expert anticorupție, fost director în Ministerul Justiției din România și expert internațional în domeniul justiției; Sorin Ioniță, expert în reforma administrației publice și lector asociat la Maastricht School of Management (MSM și Universitatea Babeș-Bolyai (Cluj); și Septimius Pârvu, expert în bună guvernare și alegeri.

Principalele concluzii

Anul 2017 a fost unul turbulent în România. După o perioadă în care țara a fost condusă relativ calm de un cabinet de tehnocrați, 2017 a adus proteste masive împotriva încercărilor guvernului de a limita independența justiției și a submina eforturile anticorupție. Un nou guvern condus de Partidul Social Democrat (PSD) a alimentat o neîncredere publică semnificativă prin încercarea de a emite ordonanțe de urgență în aceste zone sensibile imediat după preluarea mandatului în ianuarie 2017. Protestele au oprit unele dintre propuneri la începutul anului 2017, dar dezbaterile în jurul limitelor de responsabilitate politică, administrativă și penală au continuat pe tot parcursul anului, angrenând întreaga societate. În timp ce Curtea Constituțională a făcut mai multe încercări de a elabora limite mai clare și de a sancționa toate excesele, până la sfârșitul anului a rămas neclar modul în care aceste decizii vor fi puse în practică atât de către legislativ, cât și de către autoritățile judiciare. Problema este că, în unele cazuri, deciziile manageriale incorecte sunt combinate cu comportamente penale, dar în multe alte situații nu sunt. Cu toate acestea, în administrația publică există o preocupare serioasă cu privire la ceea ce poate sau nu să fie văzut ca un comportament ilegal. Această incertitudine a paralizat procesele decizionale la diferite niveluri.

Reacția societății civile la deciziile politice pe care le-a considerat cu impact negativ a fost rapidă și semnificativă. Grupuri noi s-au coalizat în jurul unei platforme anticorupție în diferite orașe din România. Reuniunile informale și mișcările de tip grassroot au devenit mai vizibile. Protestele au continuat pe parcursul întregului an, în timp ce oamenii din stradă contestau nu doar modificările propuse pentru sistemul judiciar, ci și deciziile guvernului privind politicile fiscale sau pensiile. Acest lucru este un posibil început al răspunderii politice într-o țară care până acum s-a bazat aproape exclusiv pe criminalizare pentru a sancționa comportamentul și deciziile politice proaste.

În același timp, a devenit perceptibilă ascensiunea îngrijorătoare a discursului illiberal. Politicienii de rang înalt ai coaliției de guvernământ, precum și mass-media legate de acestea, au apelat din ce în ce mai mult la retorica xenofobă și anti-occidentală. Au existat episoade frecvente când lideri ai PSD s-au pronunțat împotriva străinilor și investitorilor din afara țării. Sectoarele bancare, de asigurări și de energie au fost principala țintă – dar uneori și managerii individuali, fie pentru că au luat parte la proteste, fie pentru că nu s-au conformat politicilor guvernamentale. Parlamentul a susținut în mod amplu amendamentele anti-liberale ale Constituției promovate de Coaliția pentru familie (o mișcare conservatoare de tip grassroot), în timp ce pretinsul „complot al lui Soros împotriva României” a fost periodic adus de liderii partidelor pentru a justifica restricțiile birocratice împotriva societății civile. Mass-media importante, inclusiv televiziunea publică, au promovat în mod activ personalități publice care răspândesc un discurs naționalist. Deși nu sunt neapărat coordonate, acestea sunt semne ale unei degradări rapide a guvernării democratice și a terenului fertil în viitor pentru populismul periculos și discursul generator de ură.

Coaliția de guvernare formată din Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE) a fost instabilă pe tot parcursul anului, cu facțiuni care au concurat pentru putere în situația creată de o criză la nivelul conducerii. Datorită respingerii unui număr record de politici importante sau a unui amendament substanțial propus chiar de deputații coaliției, guvernul a fost considerat incompetent. În iunie, cabinetul a fost răsturnat chiar de coaliția de guvernare din cauza unor lupte în cadrul Partidului Social Democrat.

Guvernul a modificat, de asemenea, rapid legislația în încercarea de a compensa deficitul bugetar din ce în ce mai mare, care a atins un maxim de 4,1% din PIB, cel mai mare din UE în al doilea trimestru al anului 2017 și a depășit cu mult pragul de stabilitate de 3% la sfarsitul anului. Creșterea economică a României se bazează pe consum, alimentat de o creștere a cheltuielilor sociale, în timp ce investițiile au fost reduse. Rata de absorbție a fondurilor UE a rămas la un nivel record de jos la jumătatea drumului în cel de-al doilea ciclu de programare. Dezechilibrele macroeconomice crescânde vor declanșa probabil o procedură de deficit din partea Comisiei Europene, iar România ar putea necesita un sprijin la un moment dat de la FMI.

La nivel local a existat o tendință îngrijorătoare de consolidare a clientelismului și a guvernării opace. Guvernul a utilizat fonduri în mod discreționar pentru a încuraja rețelele de influență și control la nivel local, în timp ce primării mari au înființat companii pentru a externaliza funcțiile publice și a ocoli verificările și controalele aplicabile instituțiilor publice.

În 2017, Parlamentul a amânat un proiect de lege care vizează reformarea sistemului juridiar. Atât Consiliul Superior al Magistraturii, cât și organizațiile profesionale au protestat împotriva unor amendamente propuse. O neîncredere generală în coaliția de guvernământ a persistat în cursul anului 2017, deoarece evenimentele de la începutul anului au rămas proaspete atât în memoria magistraților, cât și a publicului.

Mai multe scandaluri au izbucnit în jurul Direcției Naționale Anticorupție (DNA), iar câțiva procurori au părăsit parchetul sau au fost concediați. Procurorul șef a fost suspectat de relații de prietenie cu diferiți politicieni care se află în curs de investigare. Deși investigațiile privind aceste acuzații erau încă în curs de desfășurare la sfârșitul anului, scandalurile au slăbit profilul unei instituții văzute de mulți ca fiind un actor-cheie în disciplinarea vieții publice.

Perspectivele pentru anul 2018

Se așteaptă ca încercările de slăbire a independenței judiciare și a efortului anticorupție să continue în 2018, însoțite de un discurs în creștere împotriva grupurilor care se opun acestor schimbări. În pregătirea alegerilor prezidențiale programate pentru 2019, va continua și comportamentul populist și clientelistic al guvernului, inclusiv încercările de a cumpăra influență la nivel local cu fonduri publice. Un referendum de modificare a Constituției pentru a redefini „familia” ar putea fi folositor pentru energizarea grupurilor social conservatoare. Anul 2018 marchează, de asemenea, 100 de ani de existență a României ca stat unificat, iar festivități majore sunt planificate în interiorul și în afara țării. Acestea vor spori construirea sentimentului naționalist peste discursul politic existent.

 

Raportul integral poate fi consultat pe pagina Freedom House.


Susține EFOR

Dacă ți-a plăcut acest articol și ceea ce facem, ne poți sprijini prin donații sau te poți implica și tu.