Tabel comparativ al practicilor din statele membre UE

Asociație permanent organizată. Dobândește personalitate juridică prin depunerea statutului la ministrul de interne. ”Un partid politic este o asociație organizată permanent care, prin activitate comună, își propune să exercite o influență cuprinzătoare asupra formării voinței statale, în special prin participarea la alegerile pentru organele reprezentative generale și Parlamentul European și al cărei statut este depus la Ministrul Federal de Interne.”

Ministerul Federal de Interne (Bundesminister für Inneres, BMI) – gestionează registrul partidelor public, care poate fi descărcat și integral. Curtea de Conturi (Rechnungshof) – control financiar.

Niciun prag numeric de membri sau semnături de susținere pentru constituire.

Statutul trebuie depus la Ministerul de Interne și trebuie să cuprindă obligatoriu: organele cu putere de reprezentare, un organ de conducere legitimat democratic, adunarea membrilor sau a delegaților, un organ de control, drepturile și obligațiile membrilor, structura teritorială și procedura de dizolvare voluntară. Statutul în versiune actuală se publică online.

Dizolvarea voluntară se decide conform statutului și se notifică ministrului de interne, care o înscrie în registru. Legea NU prevede o procedură de interzicere. Interzicerea unei formațiuni neonaziste se face în temeiul Legii de interzicere a nazismului din 1947 (Verbotsgesetz 1947, StGBl. 13/1945) și al art. 9 din Tratatul de Stat de la Viena (1955); asociațiile obișnuite pot fi dizolvate în temeiul Legii asociațiilor din 2002 (Vereinsgesetz).

Tribunalul Administrativ Federal (Bundesverwaltungsgericht), apoi Curtea Administrativă Supremă/ Curtea Constituțională

Legea partidelor politice din 2012 (Parteiengesetz, PartG), Monitorul Oficial Federal (BGBl.) I nr. 56/2012 – §1, §2. Pentru candidaturi: Regulamentul alegerilor pentru Consiliul Național din 1992 (Nationalrats-Wahlordnung). → vezi legislația

Nu există nicio definiție a partidului politic și nici reglementări pentru înființarea acestora. În general, reglementările există pentru primirea de fonduri publice. Asociație (association de fait / feitelijke vereniging) – fără personalitate juridică. În practică, fiecare partid constituie una sau mai multe asociații fără scop lucrativ (ASBL/VZW) satelit pentru a deține patrimoniu și a angaja personal. Conform legislației privind finanțarea politică un partid este ”o asociație de persoane fizice, cu sau fără personalitate juridică, care participă la alegerile prevăzute de Constituție și de lege, care, în conformitate cu articolul 117 din Codul electoral, prezintă candidați [1 pentru mandatul de reprezentant] 1 în fiecare (circumscripție electorală) a unei comunități sau regiuni și care, în limitele Constituției, legii, decretului și ordonanței, încearcă să influențeze exprimarea voinței populare în modul definit în statutul sau programul său.”

Nicio autoritate pentru înregistrarea partidelor. Comisia de control al cheltuielilor electorale și al contabilității partidelor politice – organ parlamentar mixt Cameră–Senat) controlează finanțarea.

Nu se aplică

Pentru a primi finanțare publică, statutul sau programul entității trebuie să conțină angajamentul de a respecta drepturile și libertățile garantate de CEDO (art. 15bis din legea din 1989). Depunerea listelor la alegeri necesită semnături de susținere (200–500 alegători sau 3–5 parlamentari, în funcție de circumscripție).

Nu există mecanism de interzicere a partidelor politice. Art. 15ter din legea din 4 iulie 1989 permite interzicerea sau suspendarea finanțării publice pentru 3 luni – 1 an, când un partid manifestă în mod vădit și prin mai multe indicii concordante ostilitate față de drepturile și libertățile garantate de CEDO. Asociațiile satelit (ASBL) pot fi dizolvate de tribunalul întreprinderilor pentru activitate ilicită

Sesizarea se face de cel puțin o treime din membrii Comisiei de control (Commission de contrôle) către Consiliul de Stat (Conseil d’État), adunarea generală a secției de contencios administrativ (assemblée générale de la section du contentieux administratif), care judecă în primă și ultimă instanță.

Nu există lege de constituire sau de înregistrare a partidelor. Legea din 4 iulie 1989 privind limitarea și controlul cheltuielilor electorale și finanțarea și contabilitatea deschisă a partidelor politice (Loi du 4 juillet 1989 relative à la limitation et au contrôle des dépenses électorales… et au financement et à la comptabilité ouverte des partis politiques) – art. 15bis și 15ter Codul societăților și asociațiilor (Code des sociétés et des associations), pentru ASBL/VZW. → vezi legislația

Persoană juridică de la data înscrierii în registrul partidelor politice ținut de Tribunalul Sofia. Partidele politice sunt asociații voluntare ale cetățenilor cu drept de vot

Tribunalul Sofia Procurorul participă obligatoriu la procedură.

Trei praguri cumulative: (1) comitet de inițiativă – minimum 50 de cetățeni cu drept de vot; (2) adunare constitutivă – minimum 500 de cetățeni cu drept de vot prezenți; (3) la depunerea cererii de înregistrare – listă cu numele complet, codul numeric personal și adresa a cel puțin 2.500 de membri.

Declarația de constituire se publică într-un cotidian național. Adunarea constitutivă se ține în 3 luni de la publicare. Cererea de înregistrare se depune la instanță în 3 luni de la adunarea constitutivă. La instanță se depun: statutul, declarația de constituire, procesul-verbal al adunării, lista celor 2.500 de membri, declarații individuale de aderare, specimene de semnătură autentificate. Interdicție constituțională pentru partidele constituite pe criterii etnice, rasiale sau religioase, pentru cele care își propun cucerirea puterii prin violență și pentru organizațiile paramilitare.

Încetarea intervine prin: (a) hotărâre a organelor statutare (autodizolvare); (b) fuziune sau divizare; (c) hotărâre a Curții Constituționale care declară partidul neconstituțional; (d) hotărâre a Tribunalului Sofia la cererea procurorului, pentru: încălcări sistematice ale legii, neparticipare la alegeri mai mult de 5 ani, nedepunerea situațiilor financiare 2 ani consecutiv, neconvocarea organelor statutare peste 2 ani.

Împotriva hotărârii de înregistrare sau de refuz: recurs la Curtea Supremă de Casație în 7 zile, soluționat în 14 zile. Împotriva hotărârii de încetare: recurs la Curtea Supremă de Casație în 14 zile.

Legea partidelor politice (Закон за политическите партии, ЗПП), în vigoare din 1 aprilie 2005, cu modificări ulterioare – art. 10–18 (constituire și înregistrare), art. 38–42 (încetare). Art. 11 alin. 4 din Constituție. → vezi legislația

Persoană juridică de la data înregistrării la Ministerul de Interne.

Ministerul de Interne – registrul partidelor și mișcărilor politice, care este public

Petiție semnată de cel puțin 1.000 de cetățeni care solicită înființarea partidului. Comitet pregătitor format din minimum 3 persoane, cetățeni cehi peste 18 ani.

Se depun: cererea comitetului pregătitor, statutul în două exemplare, petiția cu cele 1.000 de semnături (nume, adresă, semnătură). Statutul trebuie să prevadă denumirea și abrevierea, sediul, programul, drepturile și obligațiile membrilor, organele și modul de alegere, organul statutar, modul de gestionare și procedura de dizolvare. Înregistrarea sau refuzul se realizează în 15 zile. Dacă ministerul nu se pronunță în 30 de zile, partidul se consideră înregistrat de drept.

Dizolvare voluntară sau fuziune, cu lichidare. Suspendarea activității sau dizolvarea prin hotărârea Curții Administrative Supreme, la propunerea Guvernului – ori a Președintelui Republicii dacă Guvernul nu acționează în 30 de zile. Motive: statut, program sau activitate contrare Constituției, ordinii democratice ori legii; lipsa organelor statutare peste 1 an; nedepunerea raportului financiar anual către Camera Deputaților.

Împotriva refuzului de înregistrare: acțiune la Curtea Administrativă Supremă în 30 de zile . Hotărârea Curții Administrative Supreme de dizolvare poate fi atacată cu plângere la Curtea Constituțională

Legea nr. 424/1991 privind asocierea în partide și mișcări politice (Zákon č. 424/1991 Sb., o sdružování v politických stranách a v politických hnutích) – §6 (înregistrare), §8 (cale de atac), §13–15 (suspendare și dizolvare). Art. 5 din Constituție; art. 20 din Carta drepturilor și libertăților fundamentale. → vezi legislația

Înscriere în Registrul partidelor politice certificatul de înregistrare se publică în Monitorul Oficial al Republicii

Director General din Ministerul de Interne (Registrator)

Document de susținere semnat de cel puțin 300 de cetățeni ciprioți cu drept de vot. Taxă de înregistrare: 2.000 EUR

Cererea cuprinde: denumirea și emblema, statutul, datele fondatorilor și ale persoanelor responsabile, informații financiare și lista organizațiilor afiliate. Partidele reprezentate în Camera Reprezentanților la data intrării în vigoare a legii au fost înregistrate automat, cu condiția depunerii statutului în 6 luni. Modificările statutare se notifică Registratorului în 2 luni.

Dizolvarea voluntară se notifică Registratorului, care radiază partidul din registru și publică radierea în Monitorul Oficial Legea nu prevede o procedură de interzicere a partidelor pentru motive de conținut politic.

Decizia Registratorului este act administrativ, atacabilă cu recurs la Tribunalul Administrativ apoi apel la Curtea Constituțională

Legea privind partidele politice din 2012 (Ο περί Πολιτικών Κομμάτων Νόμος του 2012), N. 175(I)/2012, cu modificări – art. 3–8. Art. 21 din Constituție (libertatea de asociere). → vezi legislația

Persoană juridică de la data înscrierii în Registrul partidelor politice

Ministerul Justiției și Administrației ține registrul partidelor politice.

Minimum 100 de fondatori – cetățeni croați majori, cu capacitate de exercițiu deplină

Cererea trebuie însoțită de: procesul-verbal al adunării de constituire, programul și statutul, lista fondatorilor, componența organelor de conducere, datele persoanelor autorizate să reprezinte partidul și dovezile de cetățenie Denumirea nu poate fi identică cu a unui partid deja înregistrat. Sunt interzise partidele care încalcă ordinea constituțională democratică, independența, unitatea și integritatea teritorială. Persoana autorizată să reprezinte partidul politic și să acționeze în numele acestuia notifică ministerul cu privire la orice modificare a programului, statutului, denumirii, sediului partidului, numele persoanelor autorizate să reprezinte partidul și să acționeze în numele acestuia și ale membrilor organului său de conducere, precum și dizolvarea acestuia, în termen de 15 zile de la data la care intervine orice astfel de modificare.

Activitatea partidului încetează prin: (a) decizia organului statutar competent; (b) constatarea încetării de fapt a activității; (c) hotărârea Curții Constituționale care interzice funcționarea partidului (program sau activitate care amenință ordinea democratică, independența ori integritatea teritorială). Radierea din registru se dispune de minister.

Împotriva deciziilor ministerului se poate declanșa contencios administrativ la Tribunalul Administrativ, apoi apel la Înalta Curte Administrativă Hotărârile Curții Constituționale sunt definitive.

Legea privind partidele politice (Zakon o političkim strankama), Monitorul Oficial (Narodne novine, NN) nr. 76/1993, cu modificările din NN 111/1996, 164/1998, 36/2001, 28/2006 – art. 6 (fondatori), art. 7–9 (înregistrare), art. 17 (neconstituționalitate), art. 23–24 (încetare și cale de atac). → vezi legislația

Asociație de drept privat, fără regim juridic special. Nu există un registru al partidelor ca atare, ci o listă a partidelor îndreptățite să depună candidaturi, care este publicată de Ministerul de Interne

Ministerul de Interne – aprobă formularul declarației de susținere , primește notificarea și aprobă denumirea partidului. Comisia Electorală soluționează contestațiile privind declarațiile de susținere și aprobă numele partidelor.

Nu există o reglementată clară privind formarea unui partid, ci pentru participarea la alegeri. Orice persoană cu drept de vot poate aplica pentru a rezerva un nume de partid care să candideze la alegeri. Partidele noi și cele neparlamentare trebuie să colecteze declarații de susținere ale alegătorilor echivalente cu 1/175 din voturile valabil exprimate la ultimele alegeri legislative (20,387). La europarlamentare au nevoie de 71,353 declarații. Partidele se pot înregistra cu până la 15 zile înaintea alegerilor.

Din 2016, declarațiile se colectează exclusiv prin sistemul digital public vaelgererklaering.dk, cu o perioadă de reflecție obligatorie de 7 zile între solicitare și semnare. O declarație este valabilă până la primele alegeri legislative, dar cel puțin 1 an. Un alegător poate susține un singur partid; dacă partidul nu se înregistrează în 18 luni, alegătorul poate susține altul. Denumirea partidului trebuie aprobată și nu trebuie să fi confundabilă cu a altui partid. Denumirile sunt verificate de Comisia Electorală.

Conform Constituției (art 78) asociațiile care urmăresc scopul prin violență, incitare la violență sau influențare prin amenințări asupra celor cu alte convingeri pot fi dizolvate prin hotărâre judecătorească; acțiunea se introduce de Guvern, fără autorizare prealabilă. Se impune judecarea cu prioritate. Pierderea calității de partid îndreptățit să candideze intervine dacă partidul nu depune candidaturi.

Acțiunea de dizolvare în temeiul art 78 se judecă de instanțele ordinare, în ultimă instanță de Curtea Supremă.

Constituția (Grundloven) §78 (libertatea de asociere și dizolvarea judiciară). Legea privind alegerile pentru Parlament (Lov om valg til Folketinget / folketingsvalgloven) §§11–13. Legea privind alegerea membrilor danezi în Parlamentul European (Lov om valg af danske medlemmer til Europa-Parlamentet). → vezi legislația

Partidul este o formă de asociație non-profit; personalitate juridică de la înscrierea în registrul asociațiilor non-profit și fundațiilor. ”Un partid politic este o asociație politică voluntară a cetățenilor estonieni, înregistrată în conformitate cu procedura prevăzută de prezenta lege și al cărei obiectiv este de a exprima interesele politice ale membrilor și susținătorilor săi și de a exercita autoritatea guvernamentală statală și locală.”

Secția de registru a instanței – competența este centralizată la Tribunalul Regiunii Tartu

Minimum 500 de membri – cetățeni estoni sau cetățeni UE cu reședință permanentă în Estonia, cu vârsta de peste 18 ani. Pragul a fost redus de la 1.000 la 500 în 2014

Se depun: statutul, lista membrilor cu numele și codul personal, declarația că membrii nu aparțin altui partid, logoul partidului. Instanța verifică numărul de membri, validitatea codurilor personale, cetățenia și absența dublei apartenențe. Doar persoanele fizice pot fi membre, iar o persoană poate fi membră a unui singur partid. Un partid politic nu va fi înregistrat sub numele unui partid politic care a fost deja înscris sau radiat din registru. Legea interzice să urmărească schimbarea prin forță a ordinii constituționale sau a integrității teritoriale a țării ori să încalce legea penală, nu pot funcționa ca organizații înarmate sau militarizate, nu pot fi supuse ingerinței în treburile lor interne decât în cazurile excepționale prevăzute de lege, iar pe teritoriul aflat sub jurisdicția Estoniei nu pot lua ființă sau activa partide, sub-unități ale acestora sau alte asociații politice ori structurile lor aparținând altor state.

Dizolvare voluntară prin hotărârea adunării generale (2/3 din voturi). Dacă numărul membrilor scade sub 500 instanța dispune lichidarea și radierea – poate fi solicitată de instanță Încetare dispusă de instanță la cererea ministrului justiției sau a procurorului, dacă activitatea contravine Constituției, legii ori bunelor moravuri. Art. 48 alin. 3 din Constituție stabilește că ”Asociațiile, organizațiile și partidele politice ale căror scopuri sau activități vizează o schimbare violentă a ordinii constituționale a Estoniei sau sunt în conflict cu legea care prevede răspunderea penală sunt interzise. Numai o instanță judecătorească poate înceta sau suspenda activitățile unei organizații, asociații sau partid politic sau poate aplica o amendă unei astfel de organizații pentru încălcarea legii.”

Procedură civilă necontencioasă: apel la curtea de apel, recurs la Curtea Supremă

Legea partidelor politice (Erakonnaseadus), RT I 1994, 40, 654, §1, §6–§9; Legea asociațiilor non-profit (Mittetulundusühingute seadus). Art. 48 din Constituție. → vezi legislația

Partidul trebuie să fie mai întâi o asociație înregistrată, apoi se înscrie în registrul partidelor Numai partidele înscrise pot depune liste la alegeri

Ministerul Justiției – ține registrul partidelor (puoluerekisteri.fi.) Înregistrarea este gratuită.

5.000 de declarații de susținere semnate de persoane cu drept de vot la alegerile parlamentare, locale sau europene, colectate într-o perioadă de maximum 1 an.

Asociația trebuie să aibă ca scop principal influențarea guvernării; statutul trebuie să garanteze respectarea principiilor democratice în luarea deciziilor și în activitate; trebuie să existe un program general care exprimă obiectivele și principiile politice. Se înregistrează doar organizația centrală, nu și structurile regionale sau locale, chiar dacă acestea au personalitate juridică proprie.

Ministerul Justiției radiază din registru partidul care nu a obținut niciun mandat în Parlament la două alegeri parlamentare consecutive. Radierile sunt frecvente după fiecare ciclu electoral. Dizolvarea asociației ca atare se face conform Legii asociațiilor: o asociație care acționează contrar legii sau bunelor moravuri poate fi dizolvată de instanță la cererea Ministerului Public sau a unui membru.

Contencios administrativ: tribunalul administrativ, apoi Curtea Administrativă Supremă Dizolvarea asociației se judecă de instanțele civile.

Legea partidelor nr. 10/1969 (Puoluelaki) – §1–§3 (înregistrare), §9 (radiere). Legea asociațiilor nr. 503/1989 (Yhdistyslaki). Art. 13 din Constituție. → vezi legislația

Nu există un statut juridic unic al partidului. Formațiunea devine „partid politic” (parti politique) în sens juridic dacă beneficiază de finanțare publică sau dacă desemnează un mandatar financiar În general, se aplică reglementări din legislația privind asociațiile

Prefectura primește declarația de asociație și declarația mandatarului financiar persoană fizică. Comisia Națională a Conturilor de Campanie și a Finanțărilor Politice (CNCCFP ) – recunoaște asociația pentru finanțare, primește raportările anuale, publică lista partidelor.

Niciun prag de membri. Pentru finanțare publică (prima fracțiune): candidați în cel puțin 50 de circumscripții, cu minimum 1% din voturi în fiecare. În ceea ce privește asociațiile, acestea se înființează de 2 sau mai multe persoane.

Declararea asociației la prefectură și publicarea în Monitorul Oficial al asociațiilor Desemnarea obligatorie a unui mandatar financiar (asociație de finanțare agreată de CNCCFP sau persoană fizică declarată la prefectură). Cont bancar unic. Conturi anuale certificate de unu sau doi comisari de conturi, depuse la CNCCFP până la 30 iunie. Nedepunerea raportărilor atrage pierderea ajutorului public și a dreptului de a primi donații deductibile fiscal.

Dizolvarea voluntară se decide de organul deliberativ, conform statutului, urmată de lichidare și devoluțiunea patrimoniului. Dizolvarea administrativă prin decret adoptat în Consiliul de Miniștri (décret en conseil des ministres), în temeiul art. L212-1 din Codul securității interne (CSI), pentru grupurile care provoacă manifestații armate, prezintă caracter de grup de luptă sau miliție privată, urmăresc atingerea prin forță a formei republicane de guvernământ, provoacă la discriminare, ură ori violență sau săvârșesc acte de terorism.

Acțiune în anulare pentru exces de putere (recours pour excès de pouvoir) la Consiliul de Stat, competent în primă și ultimă instanță pentru decretele de dizolvare, însoțită eventual de o cerere de suspendare în procedură de urgență

Art. 4 din Constituție. Legea din 1 iulie 1901 privind contractul de asociere (Loi du 1er juillet 1901 relative au contrat d’association). Legea nr. 88-227 din 11 martie 1988 privind transparența financiară a vieții politice (Loi n° 88-227 du 11 mars 1988 relative à la transparence financière de la vie politique). Art. L212-1 din Codul securității interne (Code de la sécurité intérieure), fostă Lege din 10 ianuarie 1936 privind grupurile de luptă și milițiile private (loi du 10 janvier 1936 sur les groupes de combat et milices privées). → vezi legislația

De regulă asociație fără personalitate juridică Nu există înregistrare constitutivă și este legată mai degrabă de participarea la alegeri Legea stabilește că partidele sunt: „ o componentă a ordinii fundamentale libere și democratice impuse de Constituție. […] Partidele participă la formarea voinței politice a poporului în toate domeniile vieții publice, în special prin exercitarea influenței asupra formării opiniei publice; inspirarea și promovarea educației politice; promovarea participării active a publicului la viața politică; formarea persoanelor capabile să își asume esponsabilități publice; participarea la alegerile federale, landurilor și locale prin nominalizarea candidaților; exercitarea influenței asupra evoluțiilor politice din parlament și guvern; integrarea obiectivelor lor politice definite în procesul decizional național; și asigurarea unor legături continue și vitale între popor și instrumentele statului.”

Bundeswahlleiterin (ofițer electoral) – colectează statutul, programul și componența organelor până la 31 decembrie în fiecare an. Comisia Electorală Federală (Bundeswahlausschuss) constată calitatea de partid pentru alegeri, cel târziu cu 79 de zile înainte de scrutin.

Niciun prag numeric fix. Legea cere ca ansamblul împrejurărilor – în special amploarea și soliditatea organizației, numărul de membri și prezența publică – să ofere „o garanție suficientă a seriozității” scopurilor urmărite. Curtea Constituțională Federală a recunoscut calitatea de partid unei formațiuni cu circa 400 de membri (1968). Membri pot fi doar persoane fizice; majoritatea membrilor și a organului de conducere trebuie să fie cetățeni germani sau UE, iar conducerea să aibă sediul în Germania.

Statut scris și program scris Organizare internă democratică obligatorie: adunări ale membrilor sau ale delegaților, alegerea organelor prin vot secret, cel mult 2 ani între alegeri, instanțe de arbitraj interne, reguli privind excluderea membrilor Raport financiar anual depus la președintele Parlamentului federal Pentru candidaturi: 200 de semnături de susținere pe circumscripție uninominală și 0,1% din alegătorii unui land (maximum 2.000) pentru listele de land, cu excepția partidelor deja reprezentate.

Dizolvare voluntară conform statutului, notificată la Bundeswahlleiterin Pierderea calității de partid – dacă formațiunea nu participă timp de 6 ani la alegeri federale sau de land cu liste proprii Interzicerea – exclusiv prin hotărârea Curții Constituționale Federale (Bundesverfassungsgericht), în temeiul art. 21 alin. 2 din Legea fundamentală, la cererea Parlamentului federal, a Consiliului Federal sau a Guvernului federal (guvernele de land doar pentru partide a căror organizare se limitează la landul respectiv). Excluderea de la finanțarea de stat pentru 6 ani, în temeiul art. 21 alin. 3 pronunțată tot de Curtea Constituțională Federală (BVerfG).

Nicio autoritate administrativă nu poate interzice sau trata ca ilegal un partid înainte de hotărârea Curții Constituționale Federale Împotriva refuzului Comisiei Electorale Federale de a recunoaște calitatea de partid: plângere la Curtea Constituțională

Art. 21 din Legea fundamentală (Grundgesetz). Legea privind partidele politice (Gesetz über die politischen Parteien – Parteiengesetz, PartG) din 24 iulie 1967 – §2 (noțiunea de partid), §6 (statut și program), §§6–16 (democrație internă), §§23–31 (finanțare). §18 alin. 4a din Legea electorală federală (Bundeswahlgesetz). §13 nr. 2 și §§43–47 din Legea privind Curtea Constituțională Federală (BVerfGG). → vezi legislația

Partidul dobândește personalitate juridică prin însuși actul constituirii, pentru îndeplinirea misiunii sale constituționale – nu prin înregistrare. Nu există registru administrativ al partidelor.

Procurorul Curții de Casație primește declarația de constituire Secția I a Curții de Casație recunoaște partidele și coalițiile pentru alegeri și soluționează litigiile privind denumirea, emblema și conducerea.

Declarația de constituire (sau statutul) trebuie semnată de cel puțin 200 de cetățeni greci cu drept de vot, cu capacitate juridică și fără condamnări pentru anumite infracțiuni.

Se declară denumirea, emblema și sediul. Sunt interzise ca simboluri: simbolurile religioase, coroana și simbolurile asociate dictaturii 1967–1974. Prin Legea nr. 5019/2023 s-a adăugat cerința ca liderul, conducerea de fapt și membrii-cheie să nu fi fost condamnați pentru infracțiuni contra ordinii democratice, a statului ori a ordinii publice, iar instanța să verifice că activitatea partidului „servește funcționarea liberă a regimului democratic”.

Constituția și legea nu prevăd o procedură de interzicere a partidelor. Sancțiunea efectivă este excluderea de la alegeri prin refuzul recunoașterii de către Secția I a Curții de Casație Dizolvarea voluntară se face conform statutului. Partidele pot pierde finanțarea de stat în cazul condamnării conducerii

Contestație la plenul Curții de Casație Contenciosul electoral propriu-zis aparține Curții Speciale Supreme

Art. 29 din Constituție. Art. 29 din Legea nr. 3023/2002, modificată prin Legile nr. 4304/2014, nr. 4638/2019 și nr. 5019/2023. Legea nr. 4954/2022. Decretul prezidențial nr. 26/2012 (Π.δ. 26/2012) – codul electoral. → vezi legislația

Înregistrarea se realizează de către Comisia Electorală, care gestionează Registrul Partidelor Politice Înregistrarea e necesară pentru participarea la alegerile locale, parlamentare și europarlamentare

Comisia Electorală prin directorul executiv, în calitate de registrator al partidelor politice Registrul se publică în Monitorul Oficial (Iris Oifigiúil)

Cel puțin 300 de membri înregistrați, cu vârsta de 18 ani împliniți, dintre care cel puțin jumătate înscriși pe listele electorale – SAU cel puțin un deputat ori europarlamentar funcție la data cererii. Pentru alegeri exclusiv locale: 100 de membri sau 3 consilieri în funcție.

Partidul trebuie să aibă un statut sau un regulament care să prevadă ținerea unei adunări generale anuale ori periodice și existența unui comitet executiv ales care conduce activitatea partidului. Denumirea nu poate depăși 6 cuvinte și nu poate fi identică ori susceptibilă de confuzie cu a unui partid deja înregistrat, nici să semene cu denumirea unui organism nepolitic. ”Registratorul nu va aproba o cerere de înregistrare în legătură cu o emblemă dacă – (a) ar putea fi confundată de alegători cu o emblemă care este deja înregistrată pentru un alt partid, (b) este obscenă sau ofensatoare, (c) are un caracter care ar putea echivala cu săvârșirea unei infracțiuni sau (d) include un cuvânt sau o expresie care, dacă ar fi sau ar face parte din numele partidului, ar împiedica, în temeiul articolului 46, înregistrarea partidului în Registrul Partidelor Politice.”

Radiere din registru se dispune de registrator când partidul încetează să îndeplinească condițiile de înregistrare sau nu se conformează cerințelor capitolului Nu există mecanism de interzicere pe motive de conținut politic; Legea privind infracțiunile contra statului din 1939 permite declararea unei organizații drept „organizație ilegală” (unlawful organisation) prin ordin al Guvernului.

Secțiunea 51 din Electoral Reform Act 2022 (Irlanda) reglementează contestarea deciziilor Registrarului partidelor politice în fața Comisiei Electorale. Pot fi atacate refuzul înregistrării unui partid sau al modificării datelor din registru, aprobarea unei astfel de cereri (contestabilă de un alt partid deja înregistrat) și decizia de radiere a unui partid. Apelul se depune în scris la Președintele Comisiei, cu motivele invocate, până la ora 12:00 în a 21-a zi de la publicarea deciziei î nMonitorul Oficial, iar Președintele trebuie să notifice Registrarul și să publice un anunț. Depunerea apelului presupune o garanție de 500 EUR, returnabilă, cu excepția cazurilor declarate frivole sau șicanatorii. Comisia analizează motivele și informațiile cererii inițiale, poate retrimite dosarul Registrarului ca cerere nouă, organizează audieri orale doar dacă e necesar, iar decizia sa este finală și obligatorie. ”În cauza Loftus și Ors v Attorney General [1979] IR 211, Curtea Supremă a decis că Registrul legal al partidelor politice este permis din punct de vedere constituțional. De asemenea, Curtea a decis că puterile legale privind înregistrarea partidelor politice trebuie exercitate pe cale judiciară și că legislația nu a implicat nicio încercare de a exclude „revizuirea sau supravegherea” instanțelor.”1

Legea electorală din 1992 (Electoral Act 1992), partea a III-a, ss. 25–27, astfel cum a fost modificată și înlocuită prin Legea reformei electorale din 2022 (Electoral Reform Act 2022), ss. 47–52. → vezi legislația

Asociație nerecunoscută (associazione non riconosciuta). Nu există obligația recunoașterii sau a înregistrării pentru a exista și a candida, regulile de formare sunt vagi. Partidele sunt recunoscute prin participarea la alegeri Nu există o lege a partidelor politice

Comisia de garanție a statutelor și pentru transparența și controlul situațiilor financiare ale partidelor politice gestionează Registrul național al partidelor politice recunoscute Înscrierea nu este obligatorie, dar condiționează accesul la contribuția „2 la mie” (2 per mille) și la beneficiile fiscale pentru donatori.

Minimum 2 fondatori (regula generală a asociațiilor). Niciun prag de membri pentru înscrierea în registru. Pentru candidaturi: semnături de susținere variind de la circa 25–50 în comunele mici până la mii pentru Cameră și Senat, cu scutiri pentru partidele care au grup parlamentar constituit.

Statutul, redactat în formă de act public, să prevadă: denumirea și simbolul, sediul, organele și durata mandatelor, competențele adunării, modalitățile de selecție a candidaturilor, drepturile și obligațiile membrilor și procedurile disciplinare, un organism de garanție, criteriile de transparență și de acces la documente, modul de aprobare a bugetului și a situației financiare anuale . Situația financiară anuală se certifică de o societate de audit și se publică.

Dizolvare voluntară conform statutului; lichidare potrivit dreptului comun. Radierea din Registrul național la pierderea cerințelor de transparență. Dizolvarea unei asociații care constituie reorganizarea partidului fascist: art. 3 din Legea nr. 645/1952 prevede că, după constatarea judiciară, dizolvarea și confiscarea bunurilor se dispun prin decret motivat al Președintelui Consiliului de Miniștri, la propunerea ministrului de interne, cu deliberarea Consiliului de Miniștri; în caz de urgență, guvernul poate acționa provizoriu prin decret-lege. Legea nr. 205/1993 (legea Mancino) permite dizolvarea organizațiilor care au ca scop incitarea la discriminare sau violență pe motive rasiale, etnice, naționale ori religioase.

Împotriva actelor Comisiei de garanție: contencios administrativ la Tribunalul Administrativ Regional Lazio, apoi la Consiliul de Stat Decretul de dizolvare în temeiul legii Scelba: Tribunalul Administrativ Regional Lazio și Consiliul de Stat, precedat de constatarea instanței penale.

Art. 49 din Constituție; XII disp. tranzitorie și finală. Legea nr. 645 din 20 iunie 1952 (Legge 20 giugno 1952, n. 645 – legea Scelba). Decretul-lege nr. 149 din 28 decembrie 2013 (D.L. 28 dicembre 2013, n. 149), convertit prin Legea nr. 13 din 21 februarie 2014 – art. 3–4. Legea nr. 3 din 9 ianuarie 2019. Legea nr. 205 din 25 iunie 1993 (legea Mancino). → vezi legislația

Persoană juridică de la data înscrierii în Registrul partidelor politice (Politisko partiju reģistrs).

Registrul Întreprinderilor (Uzņēmumu reģistrs) – ține registrul partidelor politice.

Constituire: minimum 200 de fondatori – cetățeni letoni sau cetățeni UE cu drept de vot, peste 18 ani, cu semnături autentificate notarial.

Se depun: decizia de constituire, programul, statutul, lista membrilor organului de conducere, lista celor 200+ fondatori și dovada plății taxei de stat Datele privind membrii se actualizează anual la Registrul Întreprinderilor

Dizolvare voluntară prin decizia adunării membrilor. Reorganizare (fuziune, divizare). Insolvență. Hotărâre judecătorească de încetare a activității, pronunțată la cererea procurorului general sau a ministrului justiției, dacă partidul acționează împotriva independenței, suveranității, integrității teritoriale, ordinii democratice ori dacă încalcă grav legea Radierea din registru se face după lichidare

Deciziile Registrului Întreprinderilor se contestă în procedura administrativă – Tribunalul Administrativ Districtual, apoi Curtea Administrativă Regională și Senatul Curții Supreme – Departamentul de contencios administrativ. Hotărârea de încetare se atacă în procedură civilă.

Legea partidelor politice (Politisko partiju likums), 2006, art. 12 (fondatori), art. 15–20 (registru și înregistrare), art. 22, 32–34 (încetare). Legea privind alegerile pentru Parlament (Saeimas vēlēšanu likums), modificată la 12 iunie 2025. → vezi legislația

Persoană juridică de la data înscrierii în Registrul persoanelor juridice (Juridinių asmenų registras).

Ministerul Justiției – verifică conformitatea documentelor în 20 de zile lucrătoare; Centrul de Registre efectuează înscrierea în registru.

Minimum 2.000 de membri fondatori, cetățeni lituanieni cu vârsta de peste 18 ani. Pentru „comitetele politice”, formă introdusă în 2022 pentru alegerile locale, pragul este semnificativ mai redus.

Adunarea de constituire adoptă statutul și programul și alege organele de conducere. Documentele de constituire își pierd valabilitatea dacă nu sunt depuse în 6 luni de la întocmire. Sediul trebuie să fie în Lituania. Lista membrilor se comunică și se publică; o persoană poate fi membră a unui singur partid.

Încetarea intervine prin: hotărârea adunării membrilor, reorganizare, hotărâre judecătorească sau decizie a registratorului. Radierea din registru se face numai după încheierea lichidării. Art. 35 din Constituție interzice organizațiile ale căror scopuri sau activitate contravin Constituției și legilor; instanța poate dispune încetarea activității unui astfel de partid.

Refuzul Ministerului Justiției și deciziile Centrului de Registre se contestă în contencios administrativ: Tribunalul Administrativ Regional apoi Curtea Administrativă Supremă

Legea partidelor politice (Politinių partijų įstatymas), 1990, republicată în 2004, modificată substanțial în 2022 prin Legea organizațiilor politice (Politinių organizacijų įstatymas). Art. 35 din Constituție. → vezi legislația

Nicio obligație de înregistrare. Partidele se organizează de regulă ca asociație fără scop lucrativ (ASBL – association sans but lucratif) sau ca asociații de fapt. Constituția recunoaște partidele ca formațiuni care „concură la formarea voinței populare și la exprimarea sufragiului universal”

Nu există registru al partidelor. Camera Deputaților primește conturile anuale și lista donațiilor; Curtea de Conturi – verifică utilizarea fondurilor publice.

Niciun prag de membri. Pentru finanțarea publică: liste complete de candidați în toate cele patru circumscripții la alegerile legislative ȘI o listă la alegerile europene, plus minimum 2% din voturile exprimate la nivel național la ambele scrutine.

Statutul sau programul trebuie să respecte principiile democratice fundamentale. Obligații anuale: prezentarea conturilor și a bilanțului, precum și a listei donatorilor și a donațiilor anuale de peste 250 €.

Nu există mecanism special de interzicere a partidelor politice. Dizolvarea voluntară se face conform statutului asociației. O asociație fără scop lucrativ poate fi dizolvată judiciar de tribunalul de arondisment pentru obiect ilicit, contrar ordinii publice sau bunelor moravuri, ori pentru încălcări grave ale statutului. Pierderea finanțării publice intervine automat la neîndeplinirea condițiilor de rezultat electoral sau de raportare.

Instanțele civile ordinare – tribunalul de arondisment, Curtea de Casație) – pentru dizolvarea asociației Tribunalul Administrativ și Curtea Administrativă pentru actele administrative.

Art. 22 din Constituția revizuită (fost art. 32bis). Legea din 21 decembrie 2007 privind finanțarea partidelor politice (Loi du 21 décembre 2007 sur le financement des partis politiques). Legea din 7 august 2023 privind asociațiile fără scop lucrativ și fundațiile (Loi du 7 août 2023 sur les ASBL et les fondations). → vezi legislația

Înscrierea în registrul ținut de Comisia Electorală este condiția pentru a fi tratat ca partid politic în raport cu regimul donațiilor, al raportărilor și al identificării pe buletinul de vot.

Comisia Electorală a Maltei – verifică conformitatea documentelor depuse și publică statutele partidelor înregistrate.

Nu există prag de membri Se cere depunerea statutului, a datelor privind organele de conducere și a informațiilor financiare.

Statutul partidului se publică de Comisia Electorală Obligații anuale: situații financiare și rapoarte privind donațiile

Radiere din registru intervine pentru neîndeplinirea obligațiilor legale. Dizolvarea voluntară se face conform statutului. Nu există o procedură constituțională de interzicere a partidelor pe motive de conținut politic.

Deciziile Comisiei Electorale pot fi contestate la instanțele ordinare; încălcarea drepturilor fundamentale se invocă în fața Primei Camere a Tribunalului Civil, cu apel la Curtea Constituțională

Legea privind finanțarea partidelor politice (Financing of Political Parties Act), capitolul 544 – Act XXIV of 2015, în vigoare de la 1 ianuarie 2016. Regulamentul privind înregistrarea partidelor politice (Registration of Political Parties Regulations), L.N. 204 of 2016. Legea privind alegerile generale (General Elections Act), capitolul 354. Legea privind alegerile pentru Parlamentul European (European Parliament Elections Act), capitolul 467. Art. 42 din Constituție (libertatea de asociere). → vezi legislația

Asociație cu personalitate juridică deplină (vereniging met volledige rechtsbevoegdheid), constituită prin act notarial și înscrisă la Camera de Comerț

Consiliul Electoral în calitate de birou electoral central pentru înregistrarea denumirii la alegerile pentru Camera Reprezentanților și Parlamentul European; consiliile provinciale și comunale pentru alegerile respective.

Niciun prag de membri pentru constituire. Există praguri pentru candidaturi și primirea de fonduri publice

Act notarial de constituire cu statut, înscriere la Camera de Comerț , taxă pentru înregistrarea denumirii. Denumirea nu poate induce în eroare, nu poate depăși 35 de caractere și nu poate fi confundabilă cu a unui partid deja înregistrat.

Dizolvare voluntară conform statutului. Interzicerea și dizolvarea unei asociații – inclusiv a unui partid – de către tribunal, la cererea Ministerului Public, în temeiul art. 2:20 din Codul civil , când activitatea este contrară ordinii publice.

Apel (hoger beroep) la curtea de apel (gerechtshof) și recurs în casație (cassatie) la Curtea Supremă (Hoge Raad) pentru dizolvarea în temeiul art. 2:20 din Codul civil. Deciziile Consiliului Electoral (Kiesraad) privind înregistrarea denumirii: acțiune (beroep) la Secția de contencios administrativ a Consiliului de Stat (Afdeling bestuursrechtspraak van de Raad van State).

Legea electorală (Kieswet), art. G 1 – G 3. Legea privind finanțarea partidelor politice (Wet financiering politieke partijen, Wfpp), 2013. Art. 2:20 din Codul civil (Burgerlijk Wetboek). Propunerea de Lege privind partidele politice (Wet op de politieke partijen) (dosar 36 742, depusă la 12 mai 2025, în dezbatere la Camera Reprezentanților – Tweede Kamer). → vezi legislația

Persoană juridică de la data înscrierii în evidența partidelor politice (ewidencja partii politycznych).

Tribunalul Regional din Varșovia, Secția a VII-a civilă, de familie și de registru – ține evidența partidelor politice. Comisia Electorală Națională (Państwowa Komisja Wyborcza) – controlul financiar.

Listă de susținere semnată de cel puțin 1.000 de cetățeni polonezi cu vârsta de peste 18 ani și cu capacitate deplină de exercițiu, cu indicarea codului numeric personal (PESEL), a adresei și cu semnătură olografă.

Cererea cuprinde: denumirea, abrevierea, sigla, sediul, statutul, datele persoanelor autorizate să reprezinte partidul și să contracteze obligații patrimoniale, precum și lista de susținere. Statutul trebuie să prevadă structura democratică și modul de alegere a organelor. Instanța poate sesiza Curtea Constituțională asupra conformității scopurilor statutare cu Constituția (art. 14). Evidența și statutele sunt publice.

Autodizolvare prin hotărârea organului statutar. Radiere din evidență de către Tribunalul Regional din Varșovia, de drept, în special pentru nedepunerea la termen a raportului financiar anual Delegalizare: după hotărârea Curții Constituționale,care constată contrarietatea scopurilor sau a activității cu Constituția, instanța dispune fără întârziere radierea din evidență Art. 13 din Constituție interzice partidele care se referă în programe la metodele și practicile totalitare ale nazismului, fascismului și comunismului, precum și pe cele care admit ura rasială ori națională, aplicarea violenței pentru cucerirea puterii sau prevăd structuri secrete.

Împotriva încheierilor instanței de registru: plângere la Curtea de Apel din Varșovia Hotărârile Curții Constituționale sunt definitive și general obligatorii de la publicarea în Monitorul Oficial

Art. 11 și art. 13 din Constituție; art. 188 pct. 4 din Constituție. Legea din 27 iunie 1997 privind partidele politice (Ustawa z dnia 27 czerwca 1997 r. o partiach politycznych) – art. 11–21 (evidență), art. 38a, art. 44–45 (radiere și delegalizare). → vezi legislația

Personalitate juridică de la data înscrierii la Curtea Constituțională Partidele sunt persoane juridice de drept privat cu regim special.

Curtea Constituțională – competență exclusivă pentru înscrierea, controlul denumirii și al simbolurilor și extincția partidelor.

Minimum 7.500 de cetățeni cu drept de vot semnatari ai cererii de înscriere.

Cererea trebuie însoțită de: proiectul de statut, declarația de principii sau programul politic, denumirea, sigla și simbolul, precum și lista semnatarilor cu numele complet, numărul documentului de identificare civilă și numărul cărții de alegător. Denumirea și simbolul nu pot fi confundabile cu ale altui partid și nu pot folosi simboluri naționale ori religioase. După admitere, Curtea Constituțională publică un extras al deciziei și statutul în Monitorul Oficial

Dizolvare voluntară prin decizia organelor statutare; patrimoniul revine altui partid ori unei asociații politice fără scop lucrativ, în subsidiar statului. Dizolvare judiciară pronunțată de Curtea Constituțională, la cererea Procurorului Generaș pentru: calificare ca activitate armată, militarizată sau paramilitară; de natură rasistă sau fascistă; neprezentarea de candidaturi timp de 6 ani consecutivi; neactualizarea înregistrării organelor de conducere peste 6 ani; nedepunerea conturilor 3 ani consecutivi sau 5 ani interpolați în 10 ani; imposibilitatea repetată de a notifica titularii organelor naționale;. În cazul dizolvării, proprietatea partidului este transferată statului.

Hotărârile Curții Constituționale sunt definitive; se poate formula contestație pentru plenul instanței.

Art. 51 din Constituție. Legea organică nr. 2/2003 din 22 august privind partidele politice (Lei Orgânica n.º 2/2003, de 22 de agosto – Lei dos Partidos Políticos), modificată prin Legile organice nr. 2/2008 și nr. 1/2018 – art. 14–19 (constituire și înscriere), art. 20–22 (extincție). → vezi legislația

Persoană juridică de drept public, de la data rămânerii definitive a hotărârii de admitere a cererii de înregistrare.

Tribunalul București – ține Registrul partidelor politice. Ministerul Public participă obligatoriu la procedură. Autoritatea Electorală Permanentă țin registrul fiscal al partidelor politice

Cel puțin 3 membri fondatori. Pragul a fost redus de la 25.000 de membri din cel puțin 18 județe, prin Legea nr. 114/2015, adoptată după Decizia CCR nr. 75/2015.

Se depun: cererea semnată de conducerea executivă și de fondatori, statutul, programul politic, actul de constituire, lista fondatorilor cu nume, data nașterii, domiciliu, felul și seria actului de identitate și semnătură, însoțită de o declarație pe propria răspundere a persoanei desemnate privind autenticitatea semnăturilor, dovada sediului și a contului bancar. Cererea se afișează 15 zile la sediul Tribunalului București și se anunță într-un cotidian central în 3 zile. Tribunalul se pronunță în 15 zile de la expirarea termenului de afișare. Statutul trebuie să cuprindă organele, modul de alegere, drepturile și obligațiile membrilor și procedura de dizolvare.

Autodizolvare; reorganizare (fuziune, divizare). Dizolvare pe cale judecătorească de Tribunalul București, la cererea Ministerului Public, pentru încălcarea art. 30 alin. 7 și a art. 40 alin. 2 și 4 din Constituție (defăimarea țării, îndemnul la ură, la violență ori la război de agresiune; organizații cu caracter secret; combaterea pluralismului sau a statului de drept). Curtea Constituțională hotărăște asupra contestațiilor care au ca obiect constituționalitatea unui partid politic, potrivit art. 30 alin. (7), art. 40 alin. (2) și (4) și art. 146 lit. k) din Constituția României. Încetare pentru inactivitate: neorganizarea adunării generale timp de 5 ani; neprezentarea de candidați în două campanii electorale succesive pentru Camera Deputaților în cel puțin 75 de circumscripții; scăderea sub 3 membri.

Împotriva hotărârii Tribunalului București: apel la Curtea de Apel București în 5 zile de la comunicare, soluționat în 15 zile; hotărârea Curții de Apel este definitivă. Împotriva deciziei Curții Constituționale nu există cale de atac.

Art. 8, 40 și 146 lit. k) din Constituție. Legea partidelor politice nr. 14/2003, republicată în M. Of. nr. 408 din 10 iunie 2015, modificată prin Legea nr. 114/2015 – art. 17–26 (înregistrare), art. 44–48 (încetare). Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice. → vezi legislația

Persoană juridică de la data înscrierii în registrul partidelor și mișcărilor politice.

Ministerul de Interne gestionează registrul partidelor politice.

Petiție semnată de cel puțin 10.000 de cetățeni care solicită înființarea partidului, cu nume, prenume, adresă și cod numeric personal – cel mai ridicat prag din UE raportat la dimensiunea electoratului (circa 0,23%).

Se depun: cererea comitetului de inițiativă, petiția cu cele 10.000 de semnături, statutul în două exemplare, dovada plății taxei administrative și declarația privind sediul, care trebuie să fie în Slovacia. Statutul trebuie să prevadă denumirea și abrevierea, programul, organele și competențele lor, modul de gestionare a patrimoniului și procedura de dizolvare.

Dizolvare voluntară, cu sau fără lichidare; Fuziune cu alt partid; Faliment; Dizolvare de drept în cazurile prevăzute de lege; Hotărârea Curții Administrative Supreme pronunțată la propunerea Parchetului General pentru: statut, program sau activitate contrare Constituției și legilor, încălcări repetate ale legii, nedepunerea rapoartelor financiare anuale, neparticiparea la alegeri în termenul legal. Cu excepția dizolvării judiciare, decizia aparține organului statutar competent.

Împotriva refuzului de înregistrare: acțiune la Curtea Administrativă Supremă Ulterior: plângere la Curtea Constituțională

Legea nr. 85/2005 privind partidele și mișcările politice (Zákon č. 85/2005 Z. z. o politických stranách a politických hnutiach) – §6 (înregistrare), §11–§17 (încetare și dizolvare). Art. 29 din Constituție. → vezi legislația

Partidul dobândește capacitate juridică de la constituire; personalitate juridică deplină de la înscrierea în registrul partidelor politice.

Ministerul de Interne gestionează registrul partidelor politice.

Minimum 200 de cetățeni majori care semnează declarația de constituire. Semnăturile se dau personal în fața administrației locale sau cu semnătură electronică calificată.

Se depun: declarația de constituire cu cele 200 de semnături, statutul, programul, denumirea și abrevierea (care nu pot fi confundabile cu ale altui partid), datele reprezentantului. Fondator nu poate fi o persoană căreia i-a fost retrasă capacitatea de exercițiu. Modificările datelor înregistrate se comunică în 15 zile.

Radiere din registru se dispune prin decizia ministerului: (a) la cererea partidului – reprezentantul notifică în 30 de zile de la decizia de încetare, anexând decizia și raportul privind reglementarea raporturilor patrimoniale; (b) din oficiu, dacă înregistrarea s-a bazat pe date false; (c) dacă partidul nu participă la cel puțin una dintre alegerile pentru Adunarea Națională, pentru organismele comunitare locale sau pentru Parlamentul European de două ori la rând. (d) în temeiul unei hotărâri judecătorești. Constatarea neconstituționalității actelor și a activității unui partid aparține exclusiv Curții Constituționale (Ustavno sodišče), potrivit art. 160 alin. 1 pct. 10 din Constituție și art. 68 din Legea privind Curtea Constituțională (ZUstS).

Contencios administrativ: Tribunalul Administrativ, apoi Curtea Supremă Plângere la Curtea Constituțională

Art. 42 și art. 160 alin. 1 pct. 10 din Constituție. Legea partidelor politice (Zakon o političnih strankah, ZPolS), Monitorul Oficial al Republicii Slovenia (Ur. l. RS) nr. 62/1994, cu modificări. Legea privind Curtea Constituțională (Zakon o Ustavnem sodišču, ZUstS), art. 68. → vezi legislația

Personalitate juridică de la data înscrierii în Registrul Partidelor Politice (Registro de Partidos Políticos).

Ministerul de Interne

Minimum 3 promotori – persoane fizice majore, cu capacitate deplină, care nu au fost condamnate penal pentru asociere ilicită ori pentru infracțiuni grave contra vieții, integrității, libertății, integrității morale sau libertății sexuale. Niciun prag de membri.

Act constitutiv în formă de act notarial, cuprinzând identificarea promotorilor, denumirea partidului, componența organelor provizorii de conducere, sediul și statutul. Denumirea nu poate include termeni care induc în eroare sau confuzie și nu poate coincide ori semăna cu a unui partid deja înscris sau dizolvat, cu o marcă înregistrată sau cu numele unei persoane fizice fără acordul acesteia. Înscrierea se face în 20 de zile de la depunerea completă; la expirarea termenului, înscrierea se prezumă efectuată – aprobare tacită Ministerul poate suspenda termenul dacă apar indicii de infracțiune, sesizând Ministerul Public

Dizolvare voluntară conform statutului. Dizolvare de instanța penală, când partidul constituie o asociație ilicită în sensul art. 515 Cod penal. dizolvare de Camera Specială a Tribunalului Suprem pentru încălcarea gravă și repetată a principiilor democratice, în special prin susținerea politică a violenței sau a organizațiilor teroriste (Cererea poate fi formulată numai de Guvern sau de Ministerul Public Congresul și Senatul pot solicita Guvernului să acționeze pentru scoaterea în ilegalitate a unui partid politic. Dizolvare administrativă pentru motive tehnice (statut neadaptat, organe nereînnoite, conturi nedepuse 3 ani) → decide instanța contencios-administrativă, la cererea Registrului Partidelor.

Refuzul înscrierii se atacă în contencios administrativ. Hotărârea Camerei Speciale nu este în general supusă niciunei căi de atac ordinare.

Art. 6 și 22 din Constituție. Legea organică nr. 6/2002 din 27 iunie privind partidele politice (Ley Orgánica 6/2002, de 27 de junio, de Partidos Políticos) – art. 1–5 (constituire și înscriere), art. 9–12 (dizolvare judiciară). Art. 61 din Legea organică a puterii judiciare (Ley Orgánica del Poder Judicial). Art. 515 din Codul penal. → vezi legislația

Niciun regim juridic special al partidelor. Înregistrarea este voluntară, dar necesară pentru a apărea pe buletinul de vot și pentru a avea numele protejat. Legea nu cere statut, consiliu de conducere sau membri – un partid poate fi o asociație non-profit, un grup informal sau chiar o singură persoană.

Autoritatea Electorală (Valmyndigheten) – primește notificarea de participare la alegeri și cererea de înregistrare a denumirii partidului. Denumirea trebuie să fie formată din cuvinte (nu doar cifre sau abrevieri) și suficient de distinctă încât să nu se confunde cu nume deja înregistrate, cu cele folosite de alți concurenți în aceeași alegere sau cu nume abandonate în ultimii cinci ani.

Pentru înregistrarea denumirii: 1.500 de semnături ale persoanelor cu drept de vot (alegeri pentru Parlament – Riksdag – și pentru Parlamentul European), 100 (alegeri regionale), 50 (alegeri comunale). Partidele care dețin deja mandate în circumscripția respectivă sunt scutite. Anunțarea participării la alegeri: cel târziu cu 30 de zile înainte de scrutin.

Semnatarii trebuie să aibă drept de vot în circumscripția vizată și să indice numele, codul numeric personal și adresa; Autoritatea Electorală verifică toate semnăturile. Înregistrarea denumirii oferă protecție între alegeri și permite depunerea de liste electorale. Fără această notificare partidul nu poate comanda buletine și nu poate obține mandate.

Nu există nicio procedură de interzicere a partidelor politice. Înregistrarea denumirii se anulează la cererea partidului sau dacă partidul nu depune candidaturi la două alegeri consecutive de același tip. Asociația ca atare se dizolvă conform statutului propriu.

Contestație la Comisia de verificare a alegerilor, organ prezidat de un judecător, ale cărei decizii sunt definitive și nu pot fi atacate mai departe

Legea privind forma de guvernământ (Regeringsformen), kap. 3. Legea electorală (Vallag) 2005:837, kap. 2 – denumirea partidului (partibeteckning) și notificarea de participare (anmälan). Legea 2018:90 privind transparența finanțării partidelor (Lag om insyn i finansiering av partier). → vezi legislația

Partidul este o formă specială de asociație personalitate juridică de la data înscrierii în registrul instanței. ”Scopul social al partidelor este de a oferi un cadru organizațional pentru formarea și exprimarea voinței poporului și pentru participarea cetățenilor la viața politică.”

Tribunalul competent după sediul partidului, în procedura civilă de înregistrare

Minimum 10 membri fondatori – regula generală pentru asociații, aplicabilă și partidelor –

Adunare constitutivă cu declarație de voință concordantă a celor cel puțin 10 persoane; adoptarea statutului cu denumirea, sediul, scopul, organele și modul de alegere; alegerea organelor de conducere și a reprezentantului. Instanța se pronunță în 60 de zile de la depunerea cererii complete. Procedura este scutită de taxe judiciare și nu se cere capital minim. Partidul nu poate desfășura activitate economică decât accesoriu. Partidele nu pot fi înființate după locul de muncă. Judecătorii, procurorii și membrii profesioniști ai Forțelor de Apărare Maghiare și ai organelor de drept nu pot fi membri de partid și nu pot deține funcții în cadrul unui partid.

Dizolvare voluntară prin hotărârea adunării generale. Fuziune sau divizare. Încălcările legate de funcționarea partidului pot fi sesizate de procurori. Instanța poate dispune, la rândul ei, încetarea partidului dacă acesta și-a încetat activitatea fără a lua nicio măsură privind patrimoniul său, sau dacă nu a propus niciun candidat la două alegeri generale consecutive – în acest ultim caz partidul continuă să existe ca asociație. Declararea încetării de către instanță, la cererea procurorului, dacă partidul nu a desfășurat activitate reală, nu mai are numărul minim de membri sau funcționează ilegal. Constatarea de către Curtea Constituțională a neconstituționalității funcționării unui partidurmată de desființarea dispusă de instanță.

Apel la curtea de apel regională; recurs, la Curtea Supremă

Art. VIII și art. IX din Legea fundamentală. Legea nr. XXXIII din 1989 privind funcționarea și gestiunea partidelor (1989. évi XXXIII. törvény a pártok működéséről és gazdálkodásáról). Legea nr. CLXXV din 2011 privind dreptul de asociere (2011. évi CLXXV. törvény). Legea nr. CLXXXI din 2011 privind înregistrarea judiciară a organizațiilor civile (2011. évi CLXXXI. törvény). Codul civil (Ptk. – 2013. évi V. törvény), 3:63–3:87. Legea nr. CLI din 2011 privind Curtea Constituțională (2011. évi CLI. törvény). → vezi legislația