PNDL în 2022. Miliarde pentru proiecte întârziate

EFOR a publicat deja în 2021 o situație a proiectelor implementate prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL). Continuăm să analizăm modul de implementare a programului și ne uităm la situația PNDL la nivelul lunii martie 2022. În acest raport ne uităm la cum a progresat implementarea proiectelor, cum arată datele disponibile public și punctăm orice măsuri au fost luate pentru transparentizarea programului de la analiza precedentă. De asemenea, ne propunem să arătăm de ce e nevoie de date deschise, care să fie publicate în timp util și care să fie baza elaborării politicilor publice viitoare.

Principalele concluzii:

• Guvernul a suplimentat bugetul pentru Programul Saligny cu 15,5 miliarde pe 6 aprilie motivând numărul mare de cereri primite, deși fondurile s-au suplimentat nici până în ziua de azi nu avem o analiză a PNDL, pentru a vedea ce a mers bine și ce trebuie îmbunătățit; conform informațiilor deținute de EFOR nu există niciun raport de audit de performanță realizat de minister, cu excepția celor de audit publicate de Curtea de Conturi, care sunt mai degrabă critice. Mai mult, câteva chestiuni esențiale legate de aprobarea și implementarea proiectelor pentru Programul Saligny, criticate în spațiul public, au rămas nerezolvate.
• Momentele în care a fost aprobat Programul Saligny, dar și această creștere par să pice ca o fatalitate fix în perioadele în care se alege președintele PNL. Aceste comportamente ne arată cum politicienii folosesc programele de investiții ca ași din mânecă pentru a-și asigura susținerea din partid.

Datele MDLPA

• EFOR a identificat câteva diferențe privind bazele de date din 2021 și 2022. Întrucât nu există un cod unic în baza de date, comparația s-a bazat pe numele proiectului, ceea ce nu este o bună practică în managementul datelor. Deși EFOR a recomandat de mai mult timp, proiectele nu au un număr unic de tip SMIS care ar permite urmărirea mai facilă a proiectului.
• În 2.651 de cazuri putem vorbi de diferențe în valoarea totală a bugetului aprobat al proiectelor existentă în 2021 versus cea declarată în 2022. Față de 2021 există o creștere de peste 2 miliarde de lei. În unele cazuri diferența e pozitivă, adică s-au primit mai mulți bani, iar în altele negativă. Există proiecte a căror valoare a crescut de până la 15 – 20 de ori (de exemplu de la 130 de mii de lei la 2,6 milioane), dar și 17 proiecte care au avut scăderi de bugete de peste 50%.
• Datele furnizate de MDLPA cu privire la stadiul de implementare conțin discrepanțe, cea mai mare fiind pentru numărul de proiecte finalizate în 2020, adică 1.421 conform datelor din 2022, respectiv 1.007 conform datelor din 2021. De asemenea, există câteva sute de proiecte la care stadiul de implementare este 100%, fără a ști exact în ce an au fost finalizate din punctul de vedere al deconturilor.

Stadiul de implementare

• La începutul anului 2021, 5.989 de proiecte era finalizate din punctul de vedere al deconturilor dintr-un total de 11.753 de proiecte. Alte aproape 3.000 erau finalizate în procent de peste 50%. În 2022, numărul a crescut la 7.905 proiecte implementate financiar peste 90%, valorând 23 de miliarde, dintre care 6.838 sunt finalizate în procent de 100%, având o valoare de 19 miliarde; 338 de proiecte au fost implementate între 1 și 10%, însumând alocări de 1,9 miliarde de lei, cel mai vechi fiind semnat în martie 2015; 1.247 proiecte sunt implementate între 1 și 50%, însumând alocări de 8,8 miliarde de lei; 1.029 proiecte sunt implementate între 51 și 75%, însumând alocări de 6,3 miliarde de lei.

• Un număr de 569 de proiecte au încă stadiul de decont 0%, însumând 2,2 miliarde de lei. Dintre acestea 80 au fost semnate în 2015, iar 22 din 2016, însumând 430 de milioane. Comparativ, în 2021 aveam un număr total de 768 proiecte (fără cele semnate în 2020) care aveau stadiul de decontare zero, din care 403 proiecte aveau alocări sub un milion lei. Aceste date ne arată că totuși există încă un număr mare de proiecte semnate de mai bine de șase ani care par să nu fi demarat. Dintre aceste proiecte pentru care nu există deconturi 78% se regăsesc la comune, iar 6% la consilii județene.
• Un număr de 37 de localități au rămas la gradul de implementare zero. Deși majoritatea au un singur proiect, localitățile Covasna și Micăsa (SB) au câte trei proiecte. Sectorul 5 are patru proiecte în valoarea de 20 de milioane de lei, semnate în 2018-2019 în care nu s-a făcut niciun decont.
• Există șapte contracte cu valori de și peste 50 de milioane de lei, din care nu s-a decontat niciun ban, însumând 525 de milioane. Cel mai mare proiect din care nu s-a făcut niciun decont este ”Reabilitare DJ 209B al CJ Suceava”, cu o valoare de 100 milioane, crescut de la 46 de milioane în 2021 – adică deși avem un proiect din care nu s-a decontat nimic, a fost mărit cu 54 de milioane.
• Dacă raportăm numărul de proiecte aprobate și cele implementate financiar peste 90%, cele mai bine stau județele Vâlcea, Buzău, Bistrița Năsăud și Dâmbovița, iar cele mai mici rate se găsesc la Caraș Severin și Brașov.
• Cele mai multe proiecte din care nu s-a decontat niciun ban se regăsesc la Cernica-IF (25 din 29), CJ Neamț (11 din 63), Sector 2 (13 din 15), Sectorul 4 (9 din 25) și Mun. Botoșani (10 din 23). De altfel, Cernica are o rată de implementare pentru toate proiectele de 43,15%.

Concluzii și propuneri 

• Destul de multe proiecte sunt încă în stadiul de implementare, iar de unele nici măcar nu știm dacă s-au început lucrările. Acest fapt ridică întrebarea dacă alte câteva mii de proiecte finanțate din Saligny vor putea fi implementate, având în vedere că avem proiecte începute în 2015 care nu au fost încă finalizate.
• Termenele de finalizare a programelor au tot fost prelungite, ceea ce poate ilustra și lipsa de viziune realistă cu privire la capacitatea și resursele necesare pentru a finaliza aceste programe.
• Concluziile EFOR se suprapun cu cele ale Curții de Conturi din 2020, când instituția observa că nu există indicatori de performanță; numărul mare de proiecte pentru care nu se solicită decontări, ceea ce ilustrează proasta utilizarea a banilor publici prin blocarea acestora; lipsa de control și indisciplina în implementarea programului
• EFOR a promovat o serie de propuneri pentru transparentizare în cadrul noului Plan de Acțiune al Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă. Dezbaterea despre aceste propuneri programată pentru 13 aprilie a fost amânată la momentul publicării acestui raport

Raport realizat în cadrul unui proiect finanțat de Bureau of International Narcotics and Law Enforcement Affairs (INL), implementat de Expert Forum în parteneriat cu International Foundation for Electoral Systems (IFES) și CEELI Institute.