Concurenţa între PNL-Cîţu şi PNL-Orban afectează resursele publice ale statului. În dorinţa de a ieşi rapid cu ceva în faţă şi capta bunăvoinţa primarilor, cele două aripi concurente din PNL dau ceasul înapoi, anterior epocii Dragnea, în direcţia practicilor cele mai nefaste de alocări de bani publici din perioada Tăriceanu, încadrată pe indicatorii EFOR drept cea mai clientelară administraţie din istoria post-decembristă a României (vezi aici). Investiţiile pentru infrastructură locală, direct sau prin intermediul instrumentului nepotrivit al Fondului de Rezervă, sunt reţeta perfectă in 2021 pentru ineficienţă şi corupţie locală. EFOR semnalează că asistăm la un regres al calităţii şi transparenţei guvernării în ce priveşte fondurile pentru administraţia locală.
În acest context am solicitat astăzi coaliției de guvernare să discute următorul PNDL în mod transparent. De asemenea, am transmis o serie de 14 recomandări, care au rezultat din numeroasele analize publicate în ultimii ani pe tema implementării programelor privind investiții locale, achiziții publice și altele și care ar reprezenta un punct de plecare pentru o dezbatere publică reală, în societate, bazată pe date și nu pe interese politice. Programul nu poate fi trecut pe repede înainte doar din motive de campanie internă, mai ales că trebuie pus în contextul mai larg și trebuie integrat strategic cu alte programe precum PNRR sau fondurile structurale.
Scrisoarea integrală poate fi consultată mai jos. Vezi și petiția pentru stoparea PNDL în forma propusă.
Către
Domnul Florin-Vasile Cîțu, Prim-ministru
Domnul Ludovic Orban, Președintele Camerei Deputaților
Domnul Ilie-Dan Barna, Viceprim-ministru
Domnul Hunor Kelemen, viceprim-ministru
PNDL TREBUIE SĂ DEVINĂ TRANSPARENT ȘI EFICIENT
Guvernul a implementat începând cu 2013 Programul Național de Dezvoltare Locală ca instrument principal pentru dezvoltarea comunităților rurale. Începând cu 2015, programul a finanțat aproximativ 12.000 de proiecte, în mare parte destinate comunelor, care au implementat proiecte de infrastructură rutieră, au realizat lucrări de alimentare cu apă sau de canalizare sau au construit unități de învățământ. Primele două etape au angajat sume de aproape 50 de miliarde de lei, tot atât cât propuneți pentru PNDL 3 sau echivalentul acestuia.
Dacă fondurile de investiții sunt necesare pentru dezvoltarea României, experiența din primele două etape ale PNDL a arătat că acestea au fost aprobate și cheltuite în lipsa unor mecanisme eficiente de transparență și de control. Deciziile de alocare nu au fost transparente, Ministerul Dezvoltării nu a ținut o evidență la zi a proiectelor, iar unele dintre ele s-au pierdut pe drum și sunt prea vechi pentru a putea fi finalizate. De asemenea, implementarea programului a fost marcată de mai multe scandaluri de corupție sau care arată că mecanismele de transparență și integritate trebuie consolidate semnificativ pentru a evita alocările pe criterii politice, achizițiile acordate unor firme apropiate de partidele politice sau implementarea fictivă sau la o calitate redusă a proiectelor.
Datele ne arată că aproape jumătate dintre proiecte au fost finalizate, iar pentru alte 3000 s-au făcut deconturi reprezentând mai mult de jumătate din valoarea acestora. Cu toate acestea, pentru peste 700 de proiecte semnate înainte de 2020 nu s-au decontat bani conform informațiilor disponibile în prima jumătate a anului 2021. Vorbim aici și de proiecte cu valori de milioane sau zeci de milioane de lei. Această situație ne arată lipsa de capacitate a beneficiarilor, dificultăți legate de achiziții sau implementarea proiectelor și alte probleme care periclitează cheltuirea eficientă a banilor publici.
Instabilitatea financiară a fost un risc constant în implementarea PNDL. Fondurile au fost insuficiente și au fost frecvent acoperite din Fondul de Rezervă, ceea ce nu reprezintă o bună practică, ci mai degrabă o soluție de avarie, un răspuns la nevoile politice de moment și poate chiar un mecanism de control politic.
Expert Forum a publicat numeroase rapoarte care reflectă suspiciuni legate de alocări netransparente, posibile situații de monopol în cadrul procedurilor de achiziție publică, gestionarea defectuoasă a programului și lipsa unor baze de date actualizate, lipsa datelor relevante și a unui sistem informatizat de colectare a acestora, eșecul unor autorități contractante de a duce proiectele la capăt, implementarea proiectelor fără a ține cont de acordarea cu alte programe de investiții, instabilitatea legislativă și financiară și alte probleme legate de program. O parte dintre concluzii au fost identificate și de către Curtea de Conturi în rapoartele de audit. Toate acestea au fost generate și menținute și de lipsa de voință politică de a face programul mai eficient și transparent.
Am luat la cunoștință din presă că se discută despre mai multe posibilități de continuare a
programului de investiții. De asemenea, am constatat că se pregătește deja fundamentul legal al unui nou program. Având în vedere sumele semnificative care ar putea fi alocate pentru următoarea etapă a PNDL sau pentru un program paralel, considerăm că orice act normativ trebuie bazat pe dezbateri publice și transparență maximă și trebuie să fie construit pornind de la problemele identificate anterior, care nu sunt triviale.
Astfel, solicităm punerea în dezbatere publică a oricărui act normativ care să reglementeze PNDL sau un program similar, în mod transparent, și organizarea de discuții cu toate părțile interesate. Înțelegem că fondurile pentru investiții sunt o temă politică importantă în contextul actual pentru Partidul Național Liberal, însă considerăm că aprobarea rapidă a unui act normativ, fără a exista o discuție în societate pe această temă, având în vedere riscurile despre care am vorbit anterior, nu ar face decât să perpetueze același mod defectuos de implementare a programului. PNDL trebuie să devină mai mult decât o simplă temă de campanie și mai mult decât un instrument politic.
Ca punct de plecare pentru dezbatere, EFOR vă transmite o serie de 14 puncte legate de implementarea programului, identificate inclusiv în urma unor consultări publice organizate cu părțile interesate – a se vedea raportul ”Cum reparăm PNDL?”:
1. Bugetarea realistă, asigurarea surselor de finanțare pentru proiectele PNDL și evitarea suplimentării constante a bugetului prin Fondul de Rezervă sau alte mijloace de urgență sau avarie
2. Creșterea capacității financiare, umane și tehnice a MLPDA (și a altor instituții care au atribuții) de a monitoriza și controla implementarea proiectelor, respectiv realizarea achizițiilor publice
3. Creșterea eficienței de raportare a indicatorilor de progres și a altor informații esențiale prin dezvoltarea unei platforme online care să colecteze toate datele de la beneficiari și să permită publicarea lor pentru publicul larg în timp util, constant.
4. Modificarea legislației pentru a consolida obligația de raportare în timp util și prin mijloacele electronice, respectiv creșterea sancțiunilor pentru nerespectarea reglementărilor
5. Publicarea listelor de proiecte depuse
6. Publicarea listelor de proiecte aprobate cu numerotare unică (pentru a permite urmărirea) și cu punctajele obținute la evaluare
7. Creșterea capacității autorităților locale care implementează proiecte din aceste fonduri, pentru a evita neregulile și posibilele tentative de fraudă
8. Realizarea unor analize comprehensive asupra achizițiilor publice și modificarea legislației pentru a permite centralizarea și publicarea acestor date de către MLPDA
9. Realizarea și publicarea unei analize care să reflecte cauzele pentru care unele proiecte sunt realizate cu întârzieri semnificative
10. Renunțarea la proiecte vechi, la care nu s-a început implementarea de mai mulți ani sau la care implementarea este în faze incipiente
11. Reglementarea unor standarde de cost minimale care să reducă riscul de creștere artificială a prețurilor
12. Publicarea unei evaluări referitoare la implementarea PNDL 1 și 2 în vederea elaborării PNDL 3
13. Continuarea implementării angajamentelor din cadrul Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă
14. Elaborarea unei etape viitoare a PNDL în mod transparent, prin consultări publice
Mai multe rapoarte și hărți interactive pe această temă pot fi consultate la www.expertforum.ro/tag/pndl.
Vă mulțumim și vă stăm la dispoziție pentru a detalia concluziile și recomandările EFOR.
Persoană de contact: Septimius Pârvu, [email protected], 0787.638.315
Proiectul este derulat de Asociația Expert Forum și beneficiază de o finanțare în valoare de 14.978,05 euro, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestei pagini nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org
Concluziile legate de PNDL sunt extrase din rapoarte și analize publicate în cadrul unui proiect implementat cu sprijinul Bureau of International Narcotics and Law Enforcement Affairs (INL) în parteneriat cu CEELI Institute (Central and Eastern European Law Initiative) și International Foundation for Electoral Systems (IFES)