Globalizarea şi ritmul accelerat al schimbărilor demografice din ultimele decenii, inclusiv în regiunea noastră a Europei de Est, au schimbat mult cerinţele managementului comunităţilor exercitat prin administraţia locală. Nu doar că lucrurile se întâmplă mai repede, dar şi complexitatea sarcinilor puse în faţa aleşilor locali a crescut. De exemplu, aceleaşi sarcini de furnizare de servicii municipale şi sociale din trecut trebuie îndeplinite ţinând cont nu doar de reglementări naţionale, dar şi de ogligaţiile şi priorităţile Uniunii Europene la care am aderat. În plus, componenta de finanţare externă pe de-o parte, plus populaţia care a căpătat o voce mai puternică pe reţele sociale, aproximând un soi de democraţie directă din vechime, generează un nivel al presiunii pe Primărie şi Consiliul Local care nu exista cu ani în urmă.
Cu bunele şi relele ei, această participare zgomotoasă şi spontană a cetăţenilor în activitatea instituţiilor locale este inevitabilă. Ca atare, ideal ar fi ca ea să fie potenţată, canalizată şi utilizată în direcţii productive, care să ajute autoritatea locală în activitatea ei, nu doar să-i creeze bătăi de cap. Prin acest ghid ne propunem să prezentăm, pe scurt cîteva exemple concrete despre cum se poate face acest lucru, mergând de la simplu spre complex.
Discuţia nu se poate duce pe toată gama de servicii şi teme locale de politici publice (policy), fiecare având specificul ei. O altă secţiune a acestui Ghid prezintă de exemplu oportunităţi de implicare în gestionarea sectorului energie, care suferă transformări substanţiale în aceşti ani. Mai mult, tendinţa globală către urbanizare / metropolizare de care aminteam mai sus, care se manifestă pe toate continentele dar şi în Europa (din Finlanda şi până în ţările mediteraneene, dar şi în statele foste comuniste), în ciuda scăderii demografice per total, face ca tot mai multă lume să vină către oraşele mari: o estimare ONU arată că populaţia urbană pe glob va creşte de la 56% azi până la 70% în 2050 iar megalopolisurile (peste 10 milioane locuitori) vor spori de la 34 la 48 în acelaşi interval.
O asemenea concentrare de populaţie în zonele urbane mari vine cu provocarea unei gestionări tot mai dificile a unor servicii (şi bugete) municipale tot mai mari, dar şi mai numeroase sectorial, în condiţii de diversitate crescută a nevoilor, preferinţelor şi opiniilor cetăţenilor. Consultările clasice, în format fizic, impuse obligatoriu prin lege – de exemplu cele organizate la adoptarea bugetului local – sau “comunicarea” prin simplă afişare a deciziilor adoptate – fizică sau online – sunt în mod clar inadecvate în noul context. Discuţia la zi despre “oraşe inteligente” (smart cities) include şi o astfel de componentă, care se referă la crearea unui flux de date în dublu sens între autoritatea publică şi cei pe care ea îi serveşte, cetăţeni sau firme, ce merge mult dincolo de rutinele de comunicare legiferate în secolul 20. Cerinţa nr. 11 asumată sub strategia Sustainable Development Goals (SDGs) se referă explicit la “smart cities” ca singura cale de a avea în 2030 “oraşe inclusive, sigure, reziliente şi sustenabile”.
Ne-am propus să aratăm în acest scurt ghid câteva modalități practice în care autoritățile locale pot folosi datele pentru a-și formula politicile publice. Doar că acestea nu sunt la fel de accesibile – inclusiv din lipsă de resurse – precum în comunități din SUA sau Canada, în multe cazuri nefiind o prioritate a decidenților. Cu toate acestea, vedem că strângerea, utilizarea și publicarea de date este esențială în funcționarea oricărei primării. Nu mai putem funcționa după logica în care totul se calculează pe hârtie. Această realitate este dovedită și de politicile de la nivel european, cum ar fi Directiva privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public din 2019, care arată că: ”Informațiile din sectorul public reprezintă o sursă extraordinară de date care pot contribui la îmbunătățirea pieței interne și la dezvoltarea de noi aplicații pentru consumatori și entitățile juridice. Utilizarea inteligentă a datelor, inclusiv prelucrarea lor prin intermediul aplicațiilor de inteligență artificială, poate avea un efect de transformare asupra tuturor sectoarelor economiei.” Și la nivel național, legislația privind datele deschise prioritizează bugetele, programele de finanțare sau datele structurate care stau la baza achiziţiilor publice ca fiind seturi de date cu valoare ridicată.
Consultă ghidul aici.
Acest ghid este un instrument care susține politica Expert Forum de a susține deschiderea de date, din domenii foarte diverse, care pornesc de la finanțare politică, la investiții local și achiziții, ajungând la alegeri sau egalitate de șansă. Acesta se completează cu alte ghiduri pe teme legate de transparență și integritate, dintre care menționăm Detectorul de bani publici și Ghidul Alesului Local, pentru consilierii la primul mandat.
Proiect derulat de:
Proiectul ”Politici publice locale participative și relevante” este derulat de Asociația Expert Forum în parteneriat cu Asociația Română Pentru Locuințe Casa Plus, Euroland Banat, Centrul pentru Resurse Civice și Colegiul Național „Mircea Eliade” Resița cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro. ”Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă”
Puteți citi mai multe detalii despre proiect la https://expertforum.ro/politici-publice-relevante.
Image by Freepik