Harta primarilor clientelari include apartenența politică a primarilor din România în mandatul 2012-2016 și problemele pe care le-au avut aceștia cu ANI sau DNA. Ne-am raportat la patru momente: iunie 2012 (rezultatele alegerilor), septembrie 2014 (înainte de migrația aleșilor locali cf. OUG 55/2014), noiembrie 2014 (după migrație) și decembrie 2015. În acest interval s-au produs mai multe fuziuni de partide, dar și dizolvări de alianțe, care sunt marcate în fig 1, cele mai semnificative fiind ruperea USL în februarie 2014 și fuziunea PDL cu PNL în octombrie 2014. Cu alte cuvinte, lista din 2012 nu arată deloc ca cea din 2016 și este, probabil, greu de înțeles de ce un politician a fost ales ca USL, a ajuns în PNL, apoi în PPDD și apoi în UNPR, în mai puțin de patru ani.

În rezultate am inclus nu neapărat numele alianței electorale sau politice, ci partidul din care primarul respectiv a provenit. De exemplu, nu avem USL decât în iunie 2012, în celelalte iposteze avem PSD, PNL, PC. Scopul este de a arăta care a fost numărul de primari de care au dispus aceste partide, dar și riscul pe care îl presupune obținerea unui monopol de către unul dintre ele, înlesnit de alegerile locale într-un singur tur. Dacă în 2012, PSD, PNL, PC și UNPR au avut aproape 70% din mandate, în 2015 PSD, UNPR și ALDE au 1755 localități cu primari (55%), care au mari șanse să primească mandatele din primul tur, fără să mai vorbim de alte localități în care vor avea candidați cu șansă de câștig.

Partid/ formațiune politică	Septembrie2014 (inainte de migratie)	Noiembrie2014 (după migrație)	decembrie2015
PSD	1200	1650	1632
PNL	802	544 (PNL nou)	1059
PDL	778	535 (PNL nou)	–
PP-DD/ UNPR	31 /39	6 /57	-/61
PC/ PLR / ALDE	36 /- / –	28/34 / –	-/- /62
UDMR	203	203	203
PNTCD	3	3	3

Harta ilustrează și migrația primarilor, precum și problemele pe care aceștia, dar și președinții de consilii județene le-au avut cu justiția. Secțiunea ANI cuprinde aleșii locali în incompatibilitate, conflict de interese sau cazuri penale legate de conflict de interese și fals în declarații, iar secțiunea DNA include cazuri de corupție, abuz în serviciu și infracțiuni asimilate.

În cazul DNA, există 111 primari cu probleme cu legea, iar 9 dintre primari au mai multe dosare.  Cea mai mare parte provin din comune (peste 80), doar 5 din orașe și 24 din București și ale municipii.  În cazul președinților de consilii județene, Nicușor Constantinescu (Constanța) are cel mai mare număr de dosare, urmat de Gheorghe Bunea Stancu (Brăila), Marian Bîgiu (Buzău) și Constantin Nicolescu (Argeș), cu câte 2 dosare.

Din datele ANI reiese că 347 de primari au avut probleme cu legea, iar 46 dintre primari au 2 sau mai multe probleme de integritate. Unii dintre primari au fost chiar de două ori în incompatibilitate sau conflict de interese. Un număr de 24 de edili provin din municipii, aproape 40 din orașe, iar restul din comune. Peste 15% dintre primarii de lista ANI  și peste 6% din lista DNA sunt migratori.

EFOR a demonstrat care sunt resursele politice locale de care dispun toate partidele la finalul unui ciclu de patru ani, caracterizat de migrație politică intensă, și de ce ar fi mai bine să mergem totuşi pe varianta cu două tururi de scrutin, indiferent de motivaţia sau calculele politice de ultimă oră ale PNL.

Cele două tururi de scrutin reprezintă un mecanism de protecție împotriva unui monopol al partidelor și a relațiilor clientelare pe care acesta le impun. În ultimii patru ani, aleșii locali au migrat pentru a primi resurse clientelare de la centru sau pentru protecție politică. Obținerea unei noi majorități de 60-70% nu ar face decât să asigure continuitatea unor astfel de practici clientelare.

 

 

Legendă
M = municipiu / O = oraș / C = comună / ANI Primari – CJ = primari-președinți de consilii județene în cazul cărora s-a constatat conflict de interese, incompabilitate sau avere nejustificată / DNA – CJ = primari-președinți de consilii județene cu dosare penale deschise de către DNA