| Total | Au migrat | Adică | |
| Primari | 3.180 | 552 | 17.4% |
| Consilieri locali | 40.022 | 4.607 | 13.8% |
| Consilieri judeţeni | 1.338 | 184 | 11.5% |
Principalul câştigător de pe urma migraţiei politice a fost PSD: beneficiul a fost masiv, PSD racolând 79% din primarii care au migrat, adică 436 dintre ei. Consilierii locali au urmat în genere acelaşi trend de re-afiliere ca şi primarii. Non-partidul lui Tăriceanu ia fiinţă de facto în administraţia locală, trecând de la zero la 34 primari; iar UNPR sare de la 28 la 45 de primari. In fine, avem acum 100 de primari independenţi în România, o comodă poziţie de aşteptare, un număr dublu faţă de cel rezultat în alegerile din 2012.
Migraţia politică nu a fost uniform distribuită în teritoriu: sunt judeţe unde au migrat mai mult de jumătate din aleşii locali şi judeţe unde nu s-a migrat aproape deloc. Sunt judeţe de top unde au migrat 37 de primari (Neamţ); sau 36, dar reprezentând 73% din primarii din judeţ (Giurgiu); şi alte judeţe cu peste 25 de primari migratori (Buzău, Dolj, Dâmboviţa, Iaşi).
Sensul migraţiei a fost în general către PSD, dar regăsim şi nişte clustere judeţene non-PSD, cum ar fi cele ale partidului lui Tăriceanu care a câştigat câte 7 primari în Prahova şi câte 5 în Satu Mare, Maramureş şi Bistriţa Năsăud. Există de asemenea o interesantă grupare de 7 primari independenţi în Caraş Severin.
› Vezi harta full-screen.
Instrument realizat în cadrul proiectelor Populism is not destiny: the populist capture of democratic mechanisms – and a remedy, finantat de Open Society Foundations (OSF) si Comunitatea bunei guvernări: think tank deschis către public, finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România.
Conţinutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009-2014. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor website-ului; pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org.
