Profilul clientelismului politic în regiune: România, Moldova și Georgia

Expert Forum, alături de partenerii săi – Comunitatea Watchdog.md și Expert Grup – a lansat astăzi, la Chișinău, mai multe rapoarte privind clientelismul în Moldova, România și Georgia. Alături de rapoarte au fost lansate Harta clientelismului politic în Moldova și actualizarea datelor privind banii din Programul Național de Dezvoltare Locală (România), pentru 2018.

Analizele ne arată că:

–        Deși există diferențe de logică și structură a programelor de investiții sau a altor fonduri (urgență, spre exemplu) din bugetele naționale, în toate țările banii sunt folosiți într-o mai mare sau mai mică măsură pentru a fideliza primari și pentru a atrage voturi, prin alocări arbitrare, bazate pe nereguli neclare și lipsă de transparență

–        Dacă în România și Moldova există o oarecare competiție electorală și pentru resurse, în Georgia, migrația politică este mai puternică și o analiză obiectivă bazată pe date este mai dificilă

–        În Moldova, programele analizate ne arată că primarii puterii, oricare ar fi, au primit mai mulți bani decât cei ai opoziției sau independenții. În Programul Drumuri bune pentru Moldova, alocările favorizează circumscripțiile unde vor candida în februarie 2018, pe baza noului sistem de vot mixt, reprezentanții Partidului Democrat. Un indice maxim de clientelism politic a fost înregistrat în anul 2012, pe instrumentul de transfer – anexele cu investițiile capitale din Bugetul de Stat, când, în medie, era de 6 ori mai probabil să primești fonduridacă erai primar afiliat alianței de guvernare, decât dacă erai primar de opoziție. În anul 2015, indicele clientelismului politic arată că, probabilitatea să primești fonduri dacă erai primar afiliat alianței de guvernare era în medie de 4 ori mai mare, decât dacă erai primar de opoziție, pentru toate instrumentele de transferuri (excepție instrumentul investițiilor capitale din BS, care în general nu s-au acolat).

–        În Georgia, clientelismul pare mai dificil de sesizat, mai ales din cauza lipsei de investigații și monitorizări, dar și a migrației totale a administrației locale la alegeri. Primarii preferă să migreze la un partid nou și nu riscă să fie în opoziție într-o țară unde majoritatea este de la un alt partid. Comunitățile locale din Georgia se află la dispoziția financiară a guvernului central și s-a creat o situație în care autoritățile locale trebuie să concureze pentru favoarea politică și financiară a guvernului central și riscă mult prin afișarea neloialității.

–        În România, în prima jumătate a anului 2018, am putut observa dezechilibre în realizarea de plăți pentru PNDL. Plățile pentru investiții din bani naționali (Programul Național pentru Dezvoltare Locală) către Sectorul 3, unde primarul este membru PSD, au fost echivalente cu cele către cinci municipii întregi; 55 de municipii au primit de două ori mai mult, adunat, decât S3. De asemenea, există discrepanțe importante între localitățile care au primit cei mai mulți, respectiv cei mai puțini bani, la comune proporția ajungând și la 1/11.000. Unele dintre județe sau comune care au primit cei mai mulți bani în cont sunt și cele în care se înregistrează de regulă recorduri de vot în favoarea partidului de la putere.

Rapoartele și hărțile pot fi consultate pe:

România/harta clientelismului – https://expertforum.ro/harta-clientelism/

România/raport – https://expertforum.ro/harta-clientelismului-2018/

Moldova / Harta și raport fonduri – https://expertforum.ro/harta-clientelism-md/ / https://www.expert-grup.org/ro/component/content/article/8-aplicatii/30-harta-clientelismului 

Moldova / raport drumuri bune – https://expertforum.ro/raport-drumuri-bune/
Georgia – https://expertforum.ro/raport-clientelismul-politic-in-georgia/

Contact: Septimius Pârvu, septimius.parvu@expertforum.ro | 0787.638.315

Evenimentul a fost organizat într-un proiect sprijinit de Programul Statul de Drept Europa de Sud-Est al Fundației Konrad Adenauer. 

====

Principalele concluzii ale rapoartelor:

Moldova

Watchdog a realizat o analiză a programului Drumuri bune pentru Moldova, din care a reieșit că acesta este nociv întrucât:

–        Distragerea mijloacelor din Fondul Rutier subminează sustenabilitatea infrastructurii drumurilor

–        Antrenarea atotcuprinzătoare a resurselor Administrației de Stat a Drumurilor și a antreprenorilor autohtoni compromite desfășurarea proiectului de îmbunătățire a drumurilor locale, finanțat de Banca Mondială, dar și a proiectelor de reabilitare a drumurilor naționale.

–        Desfășurarea lucrărilor de reparație a drumurilor fără proiecte, fără studii de fezabilitate, fără îmbunătățirea infrastructurii pietonale prezintă o utilitate redusă pentru societate, respectiv o alocare nerațională a resurselor bugetare.

–        Termenii restrânși de desfășurare a lucrărilor și multiplele semnalizări privind calitatea lor lasă multe dubii privind durabilitatea investițiilor.

–        Alocarea populistă și discreționară a resurselor în an preelectoral este susceptibilă de a fi o tentativă de corupere a electoratului.

În termen de alocări de fonduri, deși programul pare transparent, analiza alocărilor pentru localitățile aferente unui număr de patru raioane arată că finanțarea se concentrează în anumite localități, s-a oferit prioritate raioanelor și circumscripțiilor cu șanse mai bune de succes electoral în contextul noului sistem mixt care se va aplica la parlamentare, pentru exponenții Partidului Democrat. În doar 27 circumscripții, guvernarea a concentrat peste 90% din cheltuieli.

În ceea ce privește Fondul Ecologic Național, Fondul de Investiții Sociale din Moldova, Fondul pentru Eficiență Energetică, analiza ne arată că indiferent de partidul/alianța de guvernământ, primarii afiliați acestuia/acesteia au avut șanse mai mari să primească fonduri pentru proiecte prin intermediul instrumentelor financiare analizate, decât cei din opoziție și cei independenți. Astfel, partidul sau coaliția de guvernământ, utilizează resursele bugetului public pentru a-și favoriza primarii afiliați, în scopul păstrării suportului acestora și respectiv al cetățenilor în alegerile parlamentare următoare.

Un indice maxim de clientelism politic a fost înregistrat în anul 2012, pe instrumentul de transfer – anexele cu investițiile capitale din Bugetul de Stat, când, în medie, era de 6 ori mai probabil să primești fonduri dacă erai primar afiliat alianței de guvernare, decât dacă erai primar de opoziție. În anul 2015, indicele clientelismului politic arată că, probabilitatea să primești fonduri dacă erai primar afiliat alianței de guvernare era în medie de 4 ori mai mare, decât dacă erai primar de opoziție, pentru toate instrumentele de transferuri (excepție instrumentul investițiilor capitale din BS, care în general nu s-au acolat).

Moldova / Harta și raport fonduri – https://expertforum.ro/harta-clientelism-md/ & https://www.expert-grup.org/ro/component/content/article/8-aplicatii/30-harta-clientelismului

Moldova / raport drumuri bune – https://expertforum.ro/raport-drumuri-bune/

România

Din PNDL, principalul instrument pentru alocarea de fonduri pentru investiții, au fost făcute plăți de 1.69 miliarde de lei, către 1468 de beneficiari, 71% comune. În procente, 60% din bani au ajuns la primării și CJ conduse de PSD, aproape 32% către PNL și 3.94 % către alte UDMR; alte partide au primit restul. Plățile pot veni din proiecte finanțate atât din PNDL 1, cât și din PNDL 2.

Am publicat localitățile sau județele care au primit cei mai mulți și cei mai puțini bani, în funcție de partidul din care provin primarii sau președinții CJ. Cifrele arată în multe cazuri diferențe semnificative între entitățile din vârf și cele aflate pe ultimele locuri, chiar și de peste 11.000 de ori. Fără a fi neapărat o regulă, se poate observa că unele dintre comunele (Gogosu/DJ, Colonesti/OT) sau județele fruntașe (Giurgiu, Olt), care au primit cei mai mulți bani sunt active și când vine vorba de prezență ridicată sau mobilizare intensă a alegătorilor la alegeri.

În București, doar Sectorul 3 și Sectorul 4 au primit bani din PNDL. Sectorul 3, condus de primarul Robert Negoiță (PSD) a primit 28, 4 mil., iar Sectorului 4 i s-a transferat un milion de lei. Majoritatea proiectelor finanțate pentru sectoarele Bucureștiului sunt legate de consolidări de școli și grădinițe. Sectorului 3 i s-au alocat 74.5 milioane din PNDL 2 pentru perioada 2017-2020, aproape cât celorlalte sectoare din București adunat; S1 nu a primit alocări.

La capitolul plăți, comparativ, primele 5 municipii – Drobeta Turnu Severin, Galați, Resița, Hunedoara, Orăștie – din listă au primit 27 de milioane. Toate cele 55 de municipii au primit 68 de milioane de lei.

Găsiți mai multe informații despre PNDL – https://expertforum.ro/harta-clientelism/

Detalii despre anul 2018 – https://expertforum.ro/harta-clientelismului-2018/

Georgia

În Georgia am analizat 3 municipalități: Kutaisi, Marneuli și Telavi, respectiv fonduri pentru investiții, capital sau destinate urgențelor.

Există foarte puține cazuri cunoscute sau suspectate legate de clientelism în administrația locală din Georgia. Acest lucru nu înseamnă neapărat că nu există cazuri, ci că acestea sunt fie rare, fie că nu sunt suficient de investigate. Ambele motive au o anumită bază: sistemul transparent, centralizat și automat de achiziții publice face semnificativ mai dificilă luarea de mită; dar, în același timp, nu există un mecanism eficient și independent de investigare a infracțiunilor de corupție la nivel înalt. Există, de asemenea, o lipsă semnificativă de activitate relevantă a jurnaliștilor și a actorilor societății civile la nivel municipal.

Oarecum ironic, faptul că peisajul politic al Georgiei în ultimii 15 ani a fost lipsit de diversitate (țara a trecut de la majoritatea Mișcării pentru Unitate Națională în toate municipalitățile înainte de 2012 la cea a Georgian Dream după) ar fi putut reduce considerabil nevoia guvernului central să apeleze la clientelism pentru a-și asigura sprijinul politic sau pentru a recompensa suporterii.

Faptul că ultimele două guverne aveau reprezentare majoritară în toate municipalitățile a eliminat necesitatea de a pedepsi guvernele locale neloiale. Mai mult decât atât, deoarece autoritățile locale din Georgia se află deja la dispoziția financiară a guvernului central, s-a creat o situație în care autoritățile locale trebuie să concureze pentru favoarea politică și financiară a guvernului și, eventual, riscă mult prin afișarea neloialității.

Singurele dovezi clare privind utilizarea fondurilor de dezvoltare în scopuri politice pot fi găsite în perioada de tranziție dintre ultimele două guverne, când MUN a folosit diverse mijloace pentru a transfera autorităților locale fonduri de dezvoltare fără precedent înainte de alegerile parlamentare din 2012 (care au avut o importanță crescută), presupuse într-un efort de stimulare a sprijinului politic și a alegătorilor la nivelul administrației locale.

Datele privind migrația politică de la cele două alegeri recente din Georgia arată că actorii din administrația locală din Georgia sunt foarte susceptibili să schimbe opțiunile politice în favoarea câștigătorului final, pentru a se bucura de toate privilegiile care vin făcând parte din majoritate sau într-un efort de a evita să fie unica opoziție într-o țară condusă de un singur partid. Municipalitatea din Marneuli, care a făcut o întoarcere completă de la votarea a 16% în favoarea Georgian Dream în 2012 la 69% în 2017, a fost probabil unul dintre cele mai extreme exemple în acest sens.

Raport – https://expertforum.ro/raport-clientelismul-politic-in-georgia/


Susține EFOR: Dacă ți-a plăcut acest articol și ceea ce facem, ne poți sprijini prin donații sau te poți implica și tu.